Precipitatiile insuficiente din acest an afecteaza in prezent atat culturile din toamna, cat si o parte din cele infiintate in aceasta primavara. Seceta ii ingrijoreaza atat pe producatorii agricoli care vor obtine culturi mai mici, cat si societatile care activeaza in domeniul morarit-panificatie, deoarece, in cazul obtinerii unei recolte mai mici, pretul materiei prime va creste. La solicitarea producatorilor agricoli, ministrul agriculturii alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu, a emis un Ordin prin care acestia pot negocia cu producatorii de echipamente de irigatii achitarea avansului de 30% in mai multe transe. -Aceasta masura va conduce la achizitionarea unui numar mai mare de instalatii de irigat, pentru ca o parte din acest avans va putea fi achitat dupa recoltare-, afirma Petre Daea, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP). Ilie Sarbu le-a cerut directorilor generali de la directiile agricole sa mobilizeze toate echipamentele de irigat existente, iar pana la sfirsitul lunii, sa prezinte situatia cu suprafetele si culturile afectate de calamnitati.
Productia de grau va fi cea mai afectata
Cele mai afectate de seceta sunt judetele din sudul tarii si din Moldova. In Vaslui, seceta s-a instalat cu precadere in sudul si centrul judetului. Directorul Directiei Generale de Agricultura Vaslui, Ion Dima, declara ca in aceste zone se inregistreaza o seceta excesiva, in timp ce in nordul judetului situatia este mai buna. Printre judetele in care seceta se arata necrutatoare, se numara si Timisul. Nicolae Oprea, directorul general al Directiei Generale pentru Agricultura, declara ca seceta a inceput sa se instaleze inca din luna decembrie, iar precipitatiile cazute in ultima vreme nu au depasit cinci litri pe metru patrat. In plus, nici vantul nu a ocolit judetul, iar putinii stropi de ploaie s-au uscat imediat. -La ultima ploaie s-au inregistrat doi litri de apa pe metru patrat. Nici praful nu s-a luat. Graul a inceput sa se usuce, iar daca nu va ploua, recolta de orz va fi compromisa. Daca nu ploua acum, cand se formeaza bobul, degeaba mai ploua la urma. Anul trecut, media de precipitatii a fost de aproape 600 de litri pe metru patrat, iar anul acesta, pana la ora actuala, s-a inregistrat o medie de numai 20-30 de litri. Deja am intors 1.400 de hectare cultivate cu sfecla, porumbul de pe cea mai mare suprafata cultivata nu a rasarit, iar la soia, daca nu va ploua in zilele urmatoare, productia va fi zero. La grau, daca anul trecut am obtinut o productie de peste 3.000 de kilograme la hectar, iar pentru anul acesta estimasem o productie de circa 3.100 de kilograme la hectar, din cauza secetei, productia se va diminua la 2.500-2.800 de kilograme la hectar-, spune Nicolae Oprea.
Si in judetul Dolj seceta instalata inca de anul trecut persista. Directorul Directiei agricole, Gheorghe Marinica, declara ca deficitul de apa din sol este foarte mare, iar precipitatiile cazute in ultima vreme nu au ajuns decat in stratul superficial. -Cele mai multe culturi de paioase de toamna se afla acum in perioada de varf din punctul de vedere al consumului de apa, iar culturile de primavara sunt in stres hidric. Din suprafata de paioase, 90% sunt afectate in diferite proportii de seceta. La grau, deja am intors peste 197.000 de hectare. In prezent, se iriga 27.000 de hectare. In baza Ordinului 117, prin care se acorda facilitati producatorilor agricoli la achizitionarea echipamentelor de irigat, au fost comandate 149 de instalatii si s-au livrat 82-, declara Gheorghe Marinica.
In unele judete, seceta a parjolit si pasunile
In judetul Galati, cel mai mult au de suferit culturile de toamna. In ultimele saptamani, temperaturile inregistrate la sol au ajuns la 56 de grade Celsius, iar rezervele de apa care mai erau se diminueaza pe zi ce trece -, afirma directorul general al DGAIA Galati. In Judetul Gorj, pe langa culturi, sunt afectate si pasunile, si fanetele. Petre Ecobici, directorul general al DGAIA, afirma ca judetul este cuprins de o seceta cumplita. -Daca anul trecut am facut un milion de tone de paioase, anul acesta, productia va fi de numai 500.000 de tone-. Printre judetele afectate de seceta, se mai numara Prahova, Teleorman si Olt.
Ministrul Ilie Sarbu a emis, in luna martie, un Ordin privind programul de sprijinire a producatorilor agricoli si a asociatiilor utilizatorilor de apa care achizitioneaza instalatii de irigat din productia interna. Programul este finantat din Fondul -Dezvoltarea agriculturii romanesti- si asigura o subventie de 70%, inclusiv TVA. In acest scop, pentru anul 2002 este prevazuta suma de 560 miliarde de lei, programul urmand sa se desfasoare pe o perioada de 90 de zile de la publicarea in -Monitorul Oficial-.
Beneficiarii Ordinului sunt proprietarii de terenuri agricole, asociatiile utilizatorilor de apa, societatile agricole cu personalitate juridica si asociatiile familiale, societatile comerciale cu profil agricol, arendasii care au incheiat contracte de arendare, institutele si statiunile de cercetare-dezvoltare si invatamant cu profil agricol, concesionarii de terenuri agricole. Pentru a beneficia de sprijin din partea statului, solicitantii trebuie sa achite un avans de 30% din pretul instalatiilor, iar cei care au datorii la plata redeventei vor prezenta avizul reprezentantului Agentiei Domeniilor Statului (ADS), din care sa rezulte ca au achitat redeventele restante si sunt cu plata la zi pentru anul in curs. La randul lor, furnizorii de instalatii de irigat (uzine sau dealeri autorizati ai acestora) se vor angaja ca pe durata functionarii Ordinului sa nu majoreze preturile, sa acorde o garantie de 18 luni si sa asigure piese de schimb pe o durata cel putin egala cu durata normala de functionare (10 ani). Societatile comerciale care sunt in lichidare judiciara sau administrativa nu beneficiaza de prevederile ordinului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















