Dupa divizarea, in 1997, a companiei nationale Semrom, au rezultat cinci societati comerciale distincte, in administratia carora au intrat unitatile de productie din zonele istorice ale tarii (Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banat, Moldova). Ca si in cazul celorlalte societati, capitalul social al Semrom Muntenia a fost distribuit, astfel incat FPS detinea 62%, SIF Muntenia – 30%, restul de actiuni fiind detinut de persoane fizice.
Aceasta structura a actionariatului s-a schimbat, intre timp, SIF Muntenia preluand controlul asupra a 90% din actiuni, in urma unui proces de compensare cu FPS, incheiat in 1998. De atunci, economia societatii -a intrat pe o linie ascendenta, datorita unui program investitional sustinut, in valoare totala de peste 60 miliarde de lei, din care 41 de miliarde au fost asigurate din surse proprii, restul de 19 miliarde de lei reprezentand investitia directa a SIF Muntenia-, ne-a declarat directorul general al societatii, Vasile Pana. Prin acest program -au fost achizitionate echipamente si utilaje care asigura nu numai o calitate net superioara a produselor, ci si o reducere substantiala a costurilor – ceea ce, in final, a determinat o crestere continua a profiturilor-.
In prezent, Semrom Muntenia are in patrimoniu 11 unitati -Agrosem-, amplasate in 10 judete din sudul tarii. Dintre acestea, cea mai bine dotata din punct de vedere tehnic este cea de la Urziceni, unde -se produc seminte de porumb la nivelul standardelor internationale, iar ambalarea se face inclusiv in functie de numarul de boabe/sac-. Insa -exportul nu poate fi realizat in Uniunea Europeana, din cauza unor reguli foarte stricte in vigoare pe piata comuna, in care se accepta numai cantitati limitate, diferentiate in functie de teritorii, in timp ce, in Romania, aceleasi produse intra aproape fara nici o restrictie, nefiind controlate nici macar din punct de vedere calitativ-, spune Vasile Pana.
Cu ajutorul capacitatilor modernizate, in unitatile -Agrosem- administrate de Semrom Muntenia -sunt prestate servicii catre parteneri straini precum Pioneer, Lima Grain, Roman Verneoil, KWS etc., la care se vor adauga noi parteneri, in cursul acestui an-, precizeaza directorul general al societatii producatoare de seminte.
Statul nu mai e un client semnificativ
-Pe piata romaneasca a semintelor se petrece un lucru cel putin ciudat: desi necesarul este de 60.000 de tone (la porumb, spre exemplu), in 2001 au fost utilizate maximum 24.000 de tone din cele obtinute pe cale industriala, restul fiind reprezentat de semintele naturale, desi productivitatea acestora din urma e de doua ori mai mica. Pe de alta parte, pentru ca statul intervine prea putin in sustinerea cumparatorilor, taranii prefera sa-si asigure din productia proprie semintele necesare, desi au observat de-a lungul anului ca acestea nu sunt productive.-
Directorul Semrom Muntenia spune ca: -Principalii clienti sunt fermele private si asociatiile agricole, care investesc in seminte pentru a-si asigura o productivitate superioara, iar companiile statului nu reprezinta un procentaj semnificativ-. Este important de stiut ca semintele hibride pot fi folosite cu succes numai la prima generatie, altfel -pot aparea surprize neplacute, de care nu producatorul este raspunzator-.
Ca o concluzie, directorul Semrom sustine ca interventia SIF printr-o investitie directa in economia companiei a fost mai avantajoasa decat un eventual imprumut pe care compania l-ar fi contractat la o banca comerciala din tara.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
