Sistemul financiar romanesc nu prezinta riscuri in prag de UE

Nivelul capitalizarii sistemului bancar romanesc permite in continuare cresterea pe baze sanatoase a creditului neguvernamental si a gradului de intermediere financiara. Nu se anticipeaza efecte adverse care ar putea ameninta in mod semnificativ gradul de capitalizare a institutiilor de credit si, prin urmare, stabilitatea financiara. Calitatea portofoliului de credite este buna si nu se intrevad, pe termen scurt, factori adversi care sa o afecteze sensibil. Evolutia creditului este atent monitorizata si, ca urmare, riscul unei explozii a creditarii este moderat. Exista insa o tendinta de crestere a riscului de credit, care se va mentine in conditiile asteptate ale continuarii sustinute a activitatii de creditare, se arata in ultimul raport privind stabilitatea financiara elaborat de banca centrala.

Evolutii ale creditului

Expansiunea creditului neguvernamental in ultimii trei ani, indeosebi creditul in valuta si creditele acordate populatiei, a reprezentat unul dintre fenomenele care au marcat sistemul bancar romanesc si care au necesitat o monitorizare atenta din partea bancii centrale. In anul 2005, masurile de politica monetara si de prudenta bancara adoptate de BNR au avut ca efect temperarea cresterii creditului neguvernamental in ansamblu, precum si a componentei sale in valuta.

Expansiunea activitatii de creditare din bilantul bancilor persoane juridice romane si sucursalelor bancilor straine nu a condus la deteriorarea calitatii portofoliului de credite, bancile mentinand practici prudente de creditare.

Creditul intern a consemnat o crestere importanta in ultimii 6 ani, exclusiv pe seama creditului neguvernamental. Creditul guvernamental, care reprezenta 33,5% din creditul intern in anul 2000, a inregistrat un trend descendent in perioada urmatoare, pana la un nivel negativ, incepand cu anul 2003.

In ultimii cinci ani, gradul de intermediere financiara a consemnat o imbunatatire semnificativa in Romania. La finele anului 2005, ponderea activelor bancare in PIB s-a apropiat de nivelul de 45%, iar ponderea creditului neguvernamental in PIB s-a dublat in perioada 2001-martie 2006, atingand nivelul de 21%.

Restrictiile impuse de BNR in vederea limitarii creditului in valuta au produs efecte pe termen scurt prin scaderea ponderii acestuia in totalul creditului neguvernamental cu peste 6 puncte procentual, comparativ cu anul anterior (la finele anului 2005, creditul in valuta reprezenta 54% din total). Manifestarea acestor efecte a continuat in primul trimestru al anului 2006, cand ponderea creditelor in valuta a scazut pana la 49,7% din totalul creditului neguvernamental, creditul in lei devenind astfel preponderent pentru prima data in ultimii 10 ani. Trebuie mentionat ca aceasta evolutie a fost incurajata si de reducerea semnificativa a diferentialului dintre ratele dobanzilor in moneda nationala si in valuta. Experienta internationala arata insa ca eficienta masurilor de natura prudentiala ale bancii centrale se poate diminua in timp, ceea ce va face necesara adoptarea unor solutii care sa asigure mentinerea unui sistem bancar sanatos si eficient.

Riscurile asociate

O modificare semnificativa a cunoscut structura pe scadente a creditului neguvernamental , in primul rand pe seama cererii mari de finantari pe termene mai indelungate. Fata de situatia aferenta anului 2001, cand peste 70% din credite erau acordate pe termen scurt si doar aproximativ 8% din acestea erau contractate pe termene mai mari de 5 ani, incepand cu anul 2005, structura creditului neguvernamental a ajuns la un oarecare echilibru. Astfel, contributia creditelor pe termen scurt a scazut pana la aproximativ 37% din total, in timp ce creditele pe termene mai mari de 5 ani au ajuns sa detina peste 25% la finele anului 2005 si, respectiv, aproximativ 29% la 31 martie 2006.

Desi cea mai mare parte a creditului neguvernamental este reprezentata in continuare de creditele acordate companiilor, creditul acordat populatiei a consemnat un ritm mai rapid de crestere, situatie care a modificat semnificativ structura creditului neguvernamental in ultimii cinci ani. Aceasta situatie se datoreaza insa nu numai cererii masive de astfel de credite, ci si nivelului initial extrem de redus (numai 800 milioane RON in anul 2001).