Societatea Nationala -Cai de Rasa – isi cauta alt stapan

Pana in data de 15 septembrie, Agentia Domeniilor Statului (ADS) trebuie sa aleaga consultantul pentru intocmirea studiului de oportunitate privind privatizarea Societatii Nationale -Cai de Rasa- (SNCR). Inainte de privatizare, societatea trebuie insa restructurata. Marian Cioceanu, directorul general al Directiei de Politici in Zootehnie din cadrul Ministerului Agriculturii Alimentatiei si Padurilor (MAAP), declara ca, in opinia ministerului, planul de restructurare a SNCR presupune desfiintarea societatii si infiintarea a patru depozite de armasari care sa ramana in proprietatea statului. Alte 12 entitati care vor rezulta in urma divizarii urmeaza sa devina societati comerciale. Mare parte dintre aceste societati vor fi privatizate, dar pentru protejarea genofondului de patrimoniu este posibil ca statul sa-si pastreze actiunea de aur. -Statul ar trebui sa aiba un reprezentant in AGA cu drept de veto pentru pastrarea nucleului-, afirma reprezentantul MAAP. De asemenea, este luata in calcul posibilitatea ca unitatea centrala sa fie transformata in autoritate hipica cu rol de arbitru, care nu va detine cai. Privatizarea societatii este considerata cea mai buna solutie, intrucat experienta din ultimii ani a demonstrat ca intretinerea cailor de rasa in sectorul de stat nu este cea mai fericita alegere.

Societatea este considerata o gaura neagra pentru buget

Societatea este finantata atat din surse bugetare, cat si extrabugetare. Din cele 3.800 de animale, 2.060 sunt intretinute cu bani de la buget, iar celelalte din surse extrabugetare. SNCR este considerata la ora actuala o gaura neagra pentru buget deoarece, desi statul a contribuit la intretinerea cailor, sumele alocate nu au fost suficiente, fapt ce a influentat negativ situatia efectivelor, in general, si a celor de patrimoniu, in special. Astfel ca acestea au scazut pana la limita admisa pentru evitarea consagvinitatii liniilor. De la inceputul anului pana in luna iunie cheltuielile pentru intretinerea cabalinelor de patrimoniu s-au ridicat la peste 10 miliarde de lei, in timp ce datoriile societatilor erau la 31 iulie 2001 de 27.226.930 mii lei. Cele mai mari datorii sunt catre bugetul asigurarilor sociale, contributia unitatii la asigurarile sociale, buget fond special, bugetul de stat, furnizori neachitati, salarii neachitate. Curios este faptul ca cea mai mare datorie este catre -alti creditori-. Hergheliile Mangalia, Tulucesti, Radauti si Rusetu se situeaza in topul datornicilor cu 4.686.857 mii lei, 3.558.468 mii lei, 3.492.541 mii lei respectiv 2.898 mii lei. Hipodromul Ploiesti are o datorie de 2.292.314 mii lei.

Pierderi de peste 90 milioane de lei din deplasari in strainatate si din achitarea salariilor

Cu toate acestea, primul semestru al acestui an a fost incheiat cu un profit net de 735.539 mii lei. Tot in primul semestru al anului in curs, societatea a avut o cifra de afaceri de 4.844.593 mii lei. Daca majoritatea hergheliilor au inregistrat profit, centrala sociatatii a inregistrat pe primele sase luni pierderi de 91.677 mii lei. Potrivit Raportului de activitate pe perioada amintita, pierderile au fost cauzate de -unele cheltuieli neprevazute cum ar fi deplasari in strainatate si datorita influentei rezultate la fondul de salarii si asimilate in urma aplicarii Legii 19/2001-. In ultimii 10 ani, statul a cheltuit cu SNCR aproximativ 20 milioane de dolari, reprezentand subventii sub diverse forme, fara insa ca rezultatele sa fie dintre cele mai bune.

Bani de la buget, performante slabe

Pentru hrana unui cal este necesar un hectar de pajiste sau pasune. In Romania, unui cal ii revin treei hectare, dar pentru ca pasunile si pajistile nu sunt ingrijite corespunzator, nici cele trei hectare nu sunt suficiente. Daca pasunile si pajistile ar fi folosite eficient, statul nu ar trebui sa dea nici un ban SNCR. Potrivit directorului general al SNCR, Lucian Blaga, un cal valoreaza intre 1.000 si 1.000.000 de dolari in functie de origine si performante. Marian Cioceanu spune ca la ora actuala performantele cailor din sectorul de stat sunt foarte slabe cu toate ca acestia beneficiaza si de subventii de la stat. In schimb, caii din sectorul privat sunt cel mai concludent exemplu, in acest sens reprezentandu-l concursurile organizate in ultima perioada. -Peste 80% dintre caii castigatori apartin unor persoane particulare. Tocmai de aceea intentia noastra este de a da bani pentru cei mai buni cai indiferent ca apartin statului sau unor persoane particulare-, afirma reprezentantul MAAP. Norma de intretinere si furajare a armasarilor pepinieri, iepe mame si armasari de monta publica nu a mai fost reactualizata din 1998. O comparatie facuta pe ultimii 10 ani arata ca, desi desi alocatiile bugetare au crescut in valoare absoluta si in preturi comparabile, scaderea este de peste 50%.