Statele comunitare vor sa sprijine extinderea companiilor europene pe piete externe

Disputele interne de natura financiara din cadrul comunitatii economice europene continua. Abia incheiat conflictul pentru bugetul Uniunii, si iata ca noi divergente apar la orizont. De data aceasta este vorba de impartirea creditelor oferite de Banca Europeana de Investitii. O parte din statele membre sustin cresterea expunerii pentru spatiul excomunitar, motivandu-si intentia prin sprijinul ce s-ar acorda astfel companiilor europene in vederea extinderii. Altii sustin contrariul, mai ales ca, din 2007, de pe lista potentiallilor destinatari extracomunitarii dispar Romania si Bulgaria.

Statele membre ale Uniunii Europene nu au reusit sa aprobe majorarea cu 50 de procente a plafonului de imprumuturi ce vor fi acordate de Banca Europeana de Investitii (BEI) tarilor din afara UE, in special celor din Asia si America Latina, criticii sustinand ca institutia finantatoare a UE ar trebuie sa se concentreze in special pe proiectele din apropierea spatiului european, informeaza AP.

Actualul ciclu de imprumuturi BEI pe o perioada de sapte ani, cu un plafon de creditare de 20,7 miliarde de euro, pentru tarile din afara Uniunii Europene, expira la sfarsitul acestui an.

Opozitia olandeza

Ministrul olandez de finante, Gerrit Zalm, a subliniat ca, desi Romania si Bulgaria nu vor mai beneficia de credite de la BEI, deoarece vor deveni membre UE cu drepturi depline incepand cu 1 ianuarie 2007, Comisia Europeana vrea in continuare sa majoreze plafonul de creditare al BEI pentru perioada 2007-2013 pana la 33 -Majoritatea statelor membre UE considera insa ca o astfel de suma este mult prea mare-, a anuntat Zalm, la sfarsitul unei reuniuni a ministrilor de finante din UE. Oficialul olandez a dezvaluit ca el si cu alti colegi ar dori ca BEI sa se concentreze pe statele din apropierea spatiului UE, in timp ce Spania si Franta ar dori ca BEI sa-si majoreze creditele cu destinatia America Latina si Africa. Cei 25 de ministri europeni de finante vor dezbate din nou aceasta problema la reuniunea de luna viitoare.

Comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, propune ca, in perioada 2007-2013, BEI sa acorde credite de noua miliarde de euro pentru tari vecine care ar putea, eventual, adera la UE, precum Croatia, Macedonia sau Turcia, alte 15 miliarde de euro pentru tari care nu au sanse de aderare, de genul Ucraina sau statele din sudul Mediteranei, urmand ca America Latina sa primeasca credite de patru miliarde de euro, Asia, alte doua miliarde de euro, si Africa, aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Finlanda incearca sa-si impuna punctul de vedere

In schimb Finlanda, tara care asigura in prezent presedintia rotativa a UE, propune fie un plafon de creditare de 27,3 miliarde de euro, fie un buget de 30,2 miliarde de euro, ambele propuneri nefiind insa acceptate de majoritatea statelor membre.

Oficialii europeni, care sustin majorarea plafonului de creditare BEI, aduc ca argument faptul ca imprumuturile acordate de BEI in afara spatiului european tind sa sprijine dezvoltarea companiilor europene. Almunia citeaza exemplul extinderii unor constructori germani de autovehicule in Argentina, Brazilia si Mexic, extindere care a beneficiat de credite de 200 milioane de euro de la BEI, precum si constructia in Egipt a unor facilitati de lichefiere a gazului natural de catre o serie de companii din Franta, Italia si Marea Britanie, care au beneficiat de credite de 500 milioane de euro de la BEI.

Romania a fost unul dintre beneficiarii predilecti ai unor astfel de credite in ultimul deceniu. Oficialii europeni apreciaza ca, chiar daca acest fel de sprijin nu mai este posibil, Romania are suficiente oportunitati de a accesa bani. Depinde numai de noi daca vom fi in stare sa formulam proiecte care sa nu ramana doar la stadiul de ipoteze. Pentru ca, de multi ani, tara noastra rateaza oferte de finantare, multe chiar nerambursabile.