Peste 90 milioane de euro, suma nerambursabila care ar fi trebuit sa inceapa de mult sa intre in vistieria romaneasca prin intermediul programului de restructurare a intreprinderilor si de reconversie profesionala RICOP, intarzie sa intre in tara din cauza balbaielilor autoritatilor de la Bucuresti.
Aplicarea programului a stagnat aproape un an de zile, ca urmare a razboiului dintre partidele componente ale fostei coalitii guvernamentale, liderii disputei fiind la acea vreme premierul Mugur Isarescu si ministrul transporturilor, Anca Boagiu. Planul de restructurare, anexa a memorandumului de finantare semnat cu Comisia Europeana la data de 30 decembrie 1999, cuprinde 69 de intreprinderi cu capital majoritar de stat, care inregistrau pierderi, din 17 judete, grupate in cinci zone. Acest plan prevedea masuri cum ar fi inchideri de capacitati neviabile, organizarea de centre de profit, retehnologizari, privatizari, corelarea personalului cu volumul activitatii.
Teoretic, toate aceste masuri ar fi trebuit luate pana la data de 31 martie 2001. Ceea ce bineinteles ca nu s-a intamplat, chiar daca -noul Guvern- s-a instalat de mai bine de sase luni. Potrivit Unitatii de Management al Proiectelor (UMP) din cadrul Ministerului Finantelor, care se ocupa de aplicarea programului RICOP, in perioada 31 mai 1999 – 30 aprilie 2001 au fost disponibilizati 32.464 de angajati, care insa de-abia de acum inainte urmeaza sa fie asistati in cadrul programului. Intr-o nota confidentiala trimisa Guvernului de catre UMP, intarzierile sunt puse pe seama schimbarii coordonatorului programului, a neaprobarii la termen a programelor de restructurare, a lipsei de interes a investitorilor in perioada preelectorala si a modificarii, la solicitarea agentului de privatizare, a termenelor contractuale.
Pe de alta parte, o situatie speciala este reprezentata de sectorul productiei de aparare. Prin reorganizarea acestuia in cadrul Companiei Nationale Romarm, aflata in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, sapte dintre cele doua filiale ale companiei sunt situate in patru judete care nu sunt cuprinse in programul RICOP.
Problema reala a balbaielilor RICOP deriva insa din faptul ca acest program este strans legat de PSAL. Or, cum acesta din urma aproape stagneaza si privatizari nu prea au fost, nu pot fi aplicate nici masurile prevazute in programul RICOP.
Intarzierile in aplicarea proiectelor au blocat crearea a 15.000 de noi locuri de munca
Pentru aplicarea primei componente a programului RICOP, referitoare la serviciile de preconcediere si plati compensatorii, cu un buget PHARE de 28 milioane de euro, nu s-a facut absolut nimic, in afara de amenajarea a cinci birouri in tot atatea centre zonale.
Componenta de lucrari publice, finantata cu 14 milioane de euro, ar fi putut crea, pe o perioada determinata, aproximativ 4.600 de locuri de munca in acest domeniu, dintre care mai mult de jumatate ar fi revenit muncitorilor disponibilizati. Chiar daca inca din luna septembrie a anului trecut la secretariatele comitetelor de coordonare zonala s-au primit 848 de proiecte de la firme interesate, nu s-a facut mai nimic, in afara de desemnarea unor evaluatori si experti.
Alte 8.000 de noi locuri de munca, dintre care peste 80% sa fie destinate muncitorilor concediati, ar fi putut fi create in cadrul componentei finantate cu noua milioane de euro. Si in acest caz au fost primite inca din septembrie 120 de propuneri de proiecte, dar evaluarile au inceput abia pe 28 mai anul acesta.
Un buget substantial, de 30 milioane de euro, era alocat finantarii intreprinderilor mici si mijlocii, sector in care ar fi putut fi create alte 10.000 de locuri de munca. S-a primit un numar-record de proiecte – 1.184 -, insa Comisia Europeana a anulat licitatia pentru contractarea asistentei tehnice. In consecinta, evaluarea cererilor de finantare a proiectelor nu poate incepe decat cel mai devreme in aceasta luna, dar cel mai probabil in august.
Nici in ceea ce priveste ultima componenta a RICOP, referitoare la masurile pentru diminuarea impactului social al restructurarii industriale, nu s-a facut mare lucru. Componenta ar fi presupus sprijinirea a aproximativ 50 de centre sociale, 10 centre de reintegrare si 10 centre de urgenta, in care sa fie asistate 17.500 de persoane, in paralel cu crearea a circa 1.300 de locuri de munca.
Singurii bani care au fost cheltuiti, 5,1 milioane de euro, dintr-un total de noua milioane, au fost destinati sprijinirii structurilor de implementare a programului RICOP. Astfel, au fost semnate trei contracte de asistenta tehnica, cu firmele IMC Consulting si International Development Ireland.
Un proverb spune ca Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista. Lucru care s-a confirmat pe deplin in cazul programului RICOP, autoritatile de la Bucuresti preferand sa-si consume energia pe dispute politice, in loc sa deblocheze proiecte care ar fi adus in tara 91 milioane de euro, suma nerambursabila.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
