Nu o data, patronii romani s-au plans, pe buna dreptate, de faptul ca autoritatile nu fac nimic pentru a-i ajuta sa-si dezvolte afacerile si ca, dimpotriva, cadrul legislativ, aflat in permanenta schimbare, adauga -pietre de moara-, in plus, in dinamica propriilor afaceri. Pe langa patroni, si sindicatele au reclamat, de asemenea, ca statul ii trateaza cu indiferenta, mai ales atunci cand e vorba de privatizarea unor societati, fapt ce da nastere unor conflicte sociale majore postprivatizare (vezi cazurile Tepro, Republica, Roman, CS Resita sau ARO). Cu alte cuvinte, statul are inca o mentalitate de -stapan pe tarla-, nefiind interesat nici in procesele de privatizare si nici in administarea unor firme care inca i-au ramas sub -aripa-, ca sa nu mai vorbim de disponibilitatea de a purta un dialog viabil cu partenerii sociali.
In conditiile in care, in economia romaneasca, ponderea sectorului privat in formarea PIB este de peste 65%, iar in activitatea industriala de peste 56%, rolul patronatelor devine esential in implementarea cu succes a programelor de ajustare structurala si de relansare industriala.
Dintr-un studiu elaborat sub patronajul Academiei Romane aflam ca statul trebuie sa coopereze intens pentru a asigura cresterea rolului asociatiilor industriale din sectorul privat in cateva domenii-cheie ale cresterii competitivitatii industriale, printre care: efectuarea analizelor punctuale (produse, servicii, firme) de competitivitate, inclusiv de tip benchmarking; difuzarea celor mai bune practici interne si internationale, bazata pe cazuri ilustrative (referitoare la firme, inovari de produs/proces de succes); crearea de noi centre de asistenta tehnica si extinderea activitatii celor existente, in vederea sprijinirii eforturilor inovationale ale intreprinderilor si ale actiunilor
acestora de crestere a competitivitatii; crearea si dezvoltarea unor centre de productivitate in cadrul sectoarelor industriale, orientate spre clienti, precum si asigurarea difuzarii largi a informatiilor permanent actualizate despre nivelul si structura cererii si ofertei de pe pietele specifice.
Fara cooperare, industrializarea ramane o vorba in vant
Din acelasi studiu academic aflam ca prefigurarea directiilor strategice de reindustrializare a Romaniei este un demers complex si dificil, cu multiple determinari, a carei ratiune esentiala este aceea a conturarii conditiilor necesare realizarii obiectivului esential al cresterii competitivitatii industriale, in contextul globalizarii economiei mondiale. Aceasta ratiune semnifica, pe de o parte, prevederea unei evolutii a activitatii industriale marcata de o dinamica superioara a valorii adaugate in raport cu cea a productiei industriale, iar pe de alta parte, luarea in considerare a intereselor economiei nationale, care sufera ajustari structurale profunde, menite sa o modernizeze si sa o apropie de modelul statelor dezvoltate. Dar care, in acelasi timp, ii sporeste vulnerabilitatea in confruntarea de pe piata internationala. Vulnerabilitatea va creste, in conditiile in care statul va refuza, in continuare, sa poarte un dialog -civilizat- cu reprezentantii firmelor romanesti – singurii care sunt capabili sa produca o crestere economica viabila in perspectiva aderarii la UE. Si asta in conditiile in care, in 2007 (aproape), toata economia Romaniei va fi privatizata, de la -gigantii- industriali pana la serviciile de utilitate publica, cum ar fi Electrica sau Distrigaz.
Cresterea PIB devine esentiala
Pentru a preveni eventualele -cutremure- economice, dar si sociale, guvernul a elaborat in anul 1999 Strategia Nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, care a introdus in ecuatie urmatoarele ipoteze: Pentru nivelul mediu al produsului intern brut per capital, in cadrul UE – 15 s-au folosit valorile de 28.450 de dolari pentru anul 2010 si 32.370 pentru anul 2020. Pentru anul de baza (2002), valorile sunt: 6.608 de dolari pe cap de locuitor in cazul Romaniei, respectiv 24.900 de dolari in tarile UE.
Strategia guvernamentala isi propune totodata reducerea semnificativa a decalajului care ne desparte de tarile membre UE, dupa indicatorul PIB/locuitor, fiind totodata un obiectiv major al strategiei de dezvoltare economico-sociala a tarii. Din acest punct de vedere, scenariile au ca obiectiv atingerea la orizontul de prognoza a unui nivel al PIB/loc. cu cel inregistrat de tarile care au aderat in 2002 in UE. Este vorba de Portugalia, care are un venit pe cap de locuitor de 17.350 de dolari, Grecia cu 18.240 de dolari si Spania cu 20.460 de dolari pe cap de locuitor.
In 10 ani, tarile UE si-au dublat PIB
De semnalat ca, pentru tarile de mai sus, integrarea a avut efecte spectaculoase deoarece, intr-un interval relativ scurt de timp, circa 10 ani, tarile respective si-au dublat nivelul PIB. In plus, evolutii asemanatoare au avut si unele tari recent admise in UE. De exemplu, Republica Ceha, care in 1993 avea un nivel de 7.700 de dolari pe cap de locitor, a ajuns ca in 1998 sa aiba 12.197 dolari si 14.500 dolari in 2002. In cazul Poloniei, aceasta si-a marit PIB de la 5.010 de dolari pe locuitor in anii *90, la 10.130 de dolari in 2002, evolutii asemanatoare inregistrandu-se si in cazul Ungariei.
Tot din studiul academic aflam ca, in acest context, pentru evolutia produsului intern brut pana in anul 2020 a fost construit un scenariu considerat ca avand drept obiectiv atingerea la orizontul de prognoza a 50% din nivelul mediu al UE, respectiv 16.200 de dolari pe cap de locuitor. Teoretic, aceasta ar conduce la un ritm mediu anual de 5,5%, pana in anul 2020.
Imbunatatirea cadrului institutional si legislativ
Pentru atingerea acestui tel, specialistii recomanda consolidarea cadrului institutional si a celui legislativ privitor la activitatea economica, valorificarea superioara a avantajelor de locatie, dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri, intensificarea relatiilor comerciale externe, cresterea potentialului de cercetare-dezvoltare si inovare precum si dezvoltarea echilibrata a activitatii industriale in profil regional.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
