Dupa ani de lupte cu fosti proprietari de imobile confiscate de regimul comunist, razboi care a cam lucrat in sens negativ la capitolul imagine, statul se vede din nou pus in situatia de a face dreptate. De data aceasta romanilor care, in urma procesului de democratizare a societatii, au cazut victime colaterale acestuia, pierzandu-si agoniselile dupa o viata muncita in afara granitelor tarii. Pagubitii isi cer drepturile, cerberii vistieriei statului ascund cheile de la lacate, iar tensiunea, ca de obicei, creste. Dreptatea intarzie insa sa apara. Cauza: ministrul finantelor, Mihai Tanasescu.
Tanasescu, -file de poveste-
Saptamana trecuta, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, s-a exprimat total impotriva propunerii legislative initiate de ministrul turismului, Dan Matei Agathon, si a deputatului PSD Ovidiu Petrescu, care solicitau restituirea valutei pentru persoanele care au lucrat in strainatate pana in 1989. Motivul pe care finantistul-sef s-a bazat a fost acela ca statul nu se poate interpune intre banca si clientii sai.
In baza unor acorduri bilaterale, inainte de 22 decembrie 1989, numerosi cetateni romani au lucrat in strainatate pentru construirea unor obiective economice. Statul socialist retinea aproape 70% din banii cuveniti pentru activitatea prestata, iar din suma ramasa, jumatate era virata in conturile unor societati de turism din tara, deschise prin fosta Bancaa Romana de Comert Exterior (BRCE). Interesant este ca dupa 1990 acesti bani, in prezent aproape doua milioane de dolari, nu au mai ajuns in buzunarele cetatenilor indreptatiti. De fapt, initiativa legislativa a celor doi deputati PSD nu este una noua. In 1998, guvernul a emis Ordonanta nr. 91, care avea ca obiect tocmai restituirea acestor sume, dar si a diferentelor de curs valutar inregistrate intre timp. Numai ca, in nota noastra caracteristica, legea nu a mai putut fi aplicata, motivul fiind lichidarea Bancorex, mostenitoarea BRCE, locul de unde trebuia sa se faca despagubirile.
AVAB – mama tuturor -ranitilor-
Asa ca a fost necesara o noua propunere de act normativ pentru reglementarea situatiei. Potrivit proiectului de lege, solutia ar fi aceea ca suma de 1,8 milioane de dolari sa fie restituita din lichiditatile recuperate de AVAB, institutia financiara care a -inghitit- partea neperformanta a fostei Bancorex, activul ajungand, dupa cum se stie, in curtea Bancii Comerciale Romane (BCR). Potrivit proiectului de lege, -restituirea sumelor… (1.801.866 dolari SUA) se va face in lei, la cursul de schimb valutar practicat de Banca Nationala la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin societatile din turism in a caror evidenta contabila sunt inregistrate-. Cu alte cuvinte, banii trebuie virati direct in contul societatilor Comturist de catre AVAB, in cel mult 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii.
Interesant este ca propunerea de lege nu lasa loc interpretarilor care ar fi putut exista asupra vreunei posibile afaceri profitabile, tocmai din cauza faptului ca banii trebuie restituiti exclusiv prin conturile societatilor de turism din tara. Si asta pentru ca unele dintre acestea, enumerate in textul propunerii de lege, si anume Postavaru Brasov, Banatul Timisoara, Astoria Arad si Decebal Bacau, s-au privatizat intre timp, au alti proprietari si vor incasa banii -marca- Blanculescu. Pe care, intre timp, ii pot rula si pot atrage o dobanda substantiala. Unul dintre exemplele care se pot da in acest sens este acela al societatii comerciale Banatul din Timisoara, care in prezent se afla in mainile celebrilor, dar in acelasi timp si controversatilor oameni de afaceri -fratii Cristescu-.
Suspiciunile pot insa disparea, intrucat toate firmele de turism sunt obligate de acelasi proiect de act normativ sa nu perceapa absolut nici un comision sau alta obligatie financiara de la pagubiti. Mai mult, in cazul in care -sumele nu vor fi solicitate intr-un termen de un an, banii vor fi returnati AVAB-.
Unde-i lege-i si tocmeala
Desi suma de aproape doua milioane de dolari nu este una extraordinar de mare, ea putand fi returnata fara prea mare eforturi, totusi la mijloc este vorba despre solutia propusa, care poate juca rol de precedent si pentru alte situatii asemanatoare. Presedintele AVAB, Ionel Blanculescu, se pare, face zid comun cu ministrul finantelor, Mihai Tanasescu. Contactat telefonic, acesta ne-a declarat ca -AVAB nu are cum sa ia parte la procesul de restituire a banilor cuveniti celor care au muncit in afara tarii, pentru ca nu poate deturna banii pe care ii recupereaza, singurul loc unde acestia ajung, potrivit legii, fiind bugetul statului-. Potrivit sefului AVAB, -practic nu exista fundament legal ca AVAB sa plateasca niste bani pe care Bancorex ii datora unor terti-. Si asta pentru ca riscul crearii precedentului poate fi unul extrem de mare. -Pot sa ma trezesc maine-poimaine la poarta cu orice -gospodina- care vine la mine sa-si recupereze banii pe care-i avea la Bancorex. Pozitia ministrului finantelor este una cat se poate de logica si corecta-. Daca solutia recuperarii banilor de la AVAB nu este cea potrivita, Blanculescu considera ca restituirile trebuie sa vina de la Banca Comerciala Romana, institutia care a preluat partea de profit din Bancorex, succesoarea de drept a bancii absorbite.
Interesanta este pozitia ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, care in situatii asemanatoare -joaca- diferit cu banii bugetului. Practic, el dovedeste ca stie sa faca diferenta intre companii care au o anumita forta financiara si, implicit, influenta, si simplele persoane fizice.
In urma cu aproape o luna, capul Finantelor plamadea o propunere de ordonanta de urgenta prin care se oferea ca ministerul pe care-l pastoreste sa garanteze cu banii statului orice obligatie de plata pe care o va avea BCR in urma proceselor deschise de fostele intreprinderi de comert exterior, ca urmare a litigiilor cu Bancorex. Cu alte cuvinte, sume blocate in conturile statului de nivelul sutelor de milioane de dolari. Pe de alta parte, Tanasescu isi intoarce politica manageriala la 180 de grade, preferand sa se -zgarceasca- atunci cand trebuie sa returneze doua milioane de dolari unor oameni obisnuiti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
