Lipsa de credibilitate a premierului Tăriceanu l-a determinat pe acesta să bată la ușa guvernatorului BNR Mugur Isărescu, pentru a cere sprijin în încercarea de a opri tăvălugul majorărilor salariale.
După ce a dat pomeni electorale și-n stânga, și-n dreapta, premierul se vede obligat să explice că nu mai sunt bani pentru creșterea cu 50% a salariilor profesorilor, creștere votată în Parlament și de colegii săi liberali. Profesorii nu sunt singura problemă a premierului. Funcționarii publici, personalul sanitar, medicii sunt doar câteva din categoriile care bat cu pumnul în masa guvernului, cerând drepturi cel puțin egale cu ale profesorilor. Și cum Isărescu este una dintre puținele voci autorizate credibile în România, Tăriceanu a apelat la el în speranța că-l va salva din situația în care se află.
Majoarea salariilor pentru toți bugetarii la nivelul solicitat ar necesita cheltuieli bugetare totale de 10 miliarde euro, care ar putea fi acoperite doar prin aplicarea unui impozit suplimentar de 2.000 euro pentru fiecare dintre cei 5 milioane de salariați, a explicat ieri, premierul Tăriceanu după întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Eu nu știu dacă românii sunt dispuși astăzi să suporte un impozit suplimentar care se cifrează la un calcul de 5 milioane de persoane salariate, la aproximativ 2.000 euro de persoană, taxă în plus destinată susținerii acestei măsuri generate de majorarea salariilor", a spus Tăriceanu.
Guvernatorul a declarat că Banca Centrală este obligată să adopte o poziție publică, chiar și pe o măsură punctuală, dacă aceasta declanșează un val de creșteri salariale și o spirală inflaționistă, așa cum s-ar putea întâmpla în România. "Preocuparea BNR nu se referă la un domeniu sau altul, ci la un nivel general al salariilor, dar trebuie să reacționăm la o decizie dacă are darul să declanșeze o avalanșă de creșteri salariale și o spirală inflaționistă, cum se pare că tinde să se întample în România", a spus Isărescu.
El a reiterat că Banca Națională încearcă să rămână neutră din punct de vedere politic, și nu intră în programe de guvernare, dar prin atribuțiile sale trebuie să ia poziție când sunt afectate echilibrele macroeconomice.
Inflație de două cifre
"O țară care vrea să aibă o inflație cu o singură cifră, de sub 10%, și nu 2-3% cât este necesar pentru a adopta moneda europeană, nu își poate permite să solicite creșteri salariale extrem de mari", a spus Isărescu.
Guvernatorul a precizat că indexările salariale nesustenabile nu pot să păstreze rata inflației în apropiere de media UE, necesară pentru adoptarea euro. "E o lege pe care o putem repeta la nesfârșit, dar e momentul ca societatea românească să înțeleagă că o disciplină de fier pe care o solicită inflația scăzută este necesară în România indiferent dacă este an electoral sau nu", a declarat Isărescu.
Reglementări prudențiale mai stricte
Totodată, guvernatorul a precizat că BNR este pregătită să ia măsuri similare cu cele adoptate în celelalte state UE în cazul înrăutățirii situației financiare a României, inclusiv prin furnizare de lichiditate și întărirea schemelor de garantare a depozitelor. "Suntem gata să adoptăm măsuri luate și de alte state din UE, să furnizăm lichiditate, să întărim din nou regulile prudențiale, nu să le slăbim, și băncile și-au dat seama că e bine să întărim schemele și mijloacele de garantare pentru ca tot românul să fie sigur că are garantate depunerile și nu poate fi vorba de pierderea, chiar și parțială, a acestora", a spus Isărescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
