Impusa de FMI, masura preluarii de catre consiliile locale a noua centrale termoelectrice (CET) va costa statul roman infinit mai mult decat daca acestea ar fi ramas in structura societatii Termoelectrica.
Aceasta, pentru ca autoritatile vor fi nevoite sa satisfaca, nu se stie cum si din ce bani, cerintele puse de primarii pentru preluarea lor, sub sanctiunea ca protocoalele de predare-primire sa devina nule de drept. Doleantele alesilor locali pot fi rezumate prin cuvintele -vrem centralele, dar sa nu platim noi nimic-. Astfel, toate consiliile locale cer anularea datoriilor pe care CET respective le au catre Termoelectrica, bugetul asigurarilor de stat si bugetul asigurarilor de sanatate, precum si a majorarilor si penalitatilor de intarziere.
Mai mult, in unele cazuri, edilii cer asigurarea de catre stat a alimentarii cu combustibil pentru iarna, garantarea de catre Guvern a unor credite pentru retehnologizare si chiar suportarea din bugetul societatii Termoelectrica a platilor compensatorii aferente oamenilor pe care vor sa-i disponibilizeze. In total, mii de miliarde de lei, suma care depaseste cu mult pierderile inregistrate de Termoelectrica in actuala forma de organizare.
Preluarea de catre consiliile locale a celor noua centrale termoelectrice (CET) de la Termoelectrica pare a semana tot mai mult cu o misiune imposibila, in conditiile in care edilii localitatilor respective pun conditii financiare greu de acceptat. Este tot mai evident, chiar si pentru cei neavizati in domeniu, ca satisfacerea acestei exigente a FMI va costa statul roman infinit mai mult decat daca centralele respective ar fi ramas in structura societatii Termoelectrica.
Aceasta in cazurile unde s-a acceptat de principiu preluarea lor, pentru ca doua orase – Timisoara si Borzesti – au refuzat acest lucru, iar in alte doua cazuri – Oradea si Pitesti -, protocoalele de predare-primire au fost semnate doar de catre consiliile locale, nu si de catre Termoelectrica, din cauza unor neintelegeri majore.
Sechelariu si Simirad vor centralele, dar sa nu plateasca ei
Cum spuneam, problema este albastra si in cazul CET din orasele Arad, Suceava, Bacau, Brasov si Iasi, protocoalele urmand sa devina nule de drept daca pana la finele lunii in curs nu vor fi respectate de catre stat conditiile puse de primari. Conditii care, parcurgandu-le atent, rezulta ca au sanse de una la un milion de a fi rezolvate, ele vizand, in principal, preluarea unitatilor, dar nu si a datoriilor, al caror total se ridica la impresionanta suma de peste 4.000 miliarde de lei.
Avand in vedere ca termocentralele respective nu sunt nici cal, nici magar, adica nici sucursale ale Termoelectrica, dar nici societati comerciale, ele nu mai au nici un fel de statut juridic care sa le permita plata salariilor angajatilor. Mai mult, ele nu au la ora actuala nici licente de furnizare a energiei electrice, drept pentru care aceasta masura luata de ochii FMI pare sa nu conduca la altceva decat la inchiderea lor.
Cel mai indraznet este edilul-sef al Bacaului, Dumitru Sechelariu, care a trimis la Termoelecgtrica un pomelnic intreg de cereri pe care le vrea satisfacute pentru a prelua CET Bacau.
-Pierderile inregistrate la 30.04.2002 de catre Sucursala Electrocentrale Bacau vor fi diminuate in proportie de 100%- – astfel suna prima cerere a primarului bacauan. Lista nu se opreste insa aici, Consiliul Local Bacau solicitand anularea datoriilor SE Bacau catre Termoelectrica, anularea datoriilor, majorarilor si a penalitatilor catre bugetul asigurarilor sociale si bugetul asigurarilor de sanatate, precum si alocarea de surse din fondul special de dezvoltare a sistemului energetic pentru finalizarea Grupului II al CET Bacau.
Totodata, municipalitatea bacauana solicita asigurarea de catre stat a stocului de combustibil pentru iarna viitoare, achitarea subventiei restante pentru 2001 si trimestrul I 2002, precum si plata anticipata a subventiilor pentru trimestrelele II, III si IV. Cu alte cuvinte, vrem sa luam centrala, dar sa nu dam vreun ban pentru exploatarea ei.
Pe acelasi principiu calauzitor a mers si primarul Iasilor, dl Constantin Simirad. Lista de doleante a domniei-sale pare a fi trasa la indigo cu cea a dlui Sechelariu. Totusi, iesenii merg si mai departe, cerand si mai multe de la stat: preluarea de catre Ministerul Finantelor a creditului de 15,2 milioane de dolari contractat pentru modernizarea CET II Iasi, pe motiv ca Consiliul Local nu poate prelua obligatiile asumate de SC Termoelectrica SA.
Cu toate acestea, CL Iasi cere -ajutorul Guvernului- pentru garantarea unui imprumut destinat investitiilor in modernizarea sistemului de transport al energiei termice, precum si sprijin pentru obtinerea de fonduri necesare contorizarii. Un alt credit garantat de stat, in valoare de 13,9 milioane de dolari, este cerut de ieseni pentru cumpararea de combustibil in iarna 2002-2003.
Consiliile locale vor si bani pentru platile compensatorii
Consiliul Local Brasov a intocmit si o lista detaliata a necesitatilor financiare pentru CET: 317,64 miliarde de lei pentru 580.000 tone de carbune, 44,91 miliarde pentru gaze naturale, 52,8 miliarde pentru mentenanta si asa mai departe. Toate acestea pe termen scurt, pentru ca se cer si bani pentru investitii: 400 miliarde de lei pentru un depozit de zgura si cenusa, 360 miliarde pentru magistrala de termoficare Brasov Sud si 500 miliarde pentru noi capacitati de productie, toate neincluzand TVA.
Consiliul Local al orasului Pitesti vine cu o cerere si mai si: nici mai mult, nici mai putin decat -masuri asiguratorii pentru acordarea actualelor salarii conform contractului colectiv de munca-. Nici oradenii nu se lasa mai prejos si, in afara de -obisnuitele- iertari de datorii, solicita ca Termoelectrica sa plateasca salariile compensatorii pentru cei 750 de angajati ce urmeaza a fi disponibilizati. Tot din partea Termoelectrica asteapta CL Arad banii si pentru conformarea CET la normele de protectia mediului.
Sucevenii au si ei cereri iesite din comun, cum ar fi alocarea de la stat, in urmatorii doi ani, a subventiei si preluarea de catre Guvern a unui credit de 15,2 milioane de dolari.
Nici CL Timisoara nu vrea sa se lege la cap cu eventualele plati compensatorii. Pe de alta parte, edilii timisoreni nu vor preluarea CET Anina si solicita reducerea termenului de rambursare a TVA catre Regia autonoma de termoficare Calor.
In ceea ce priveste -Cenusareasa- CET Borzesti, Consiliul Local a refuzat categoric preluarea ei, pentru ca nu are nevoie de o capacitate atat de mare pentru incalzirea orasului. Pe de alta parte, functionarea la capacitate redusa a centralei ar implica tarife uriase, imposibil de suportat de catre populatie. In consecinta, Termoelectrica a propus transformarea CET Borzesti in societate comerciala in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
