O tara saraca asezata prea devreme la masa celor bogati risca sa achite o nota de plata mai mare decat disponibilul din buzunarul public.
Riscul accelerarii integrarii unei tari sarace in zona euro ar fi ca majorarea veniturilor sa nu se regaseasca in cresterea nivelului de trai si nici in paritatea puterii de cumparare. Exista o dilema a economistilor in privinta modului in care poate fi realizata o convergenta reala a veniturilor pe cap de locuitor spre niveluri europene. Daca aceasta convergenta s-ar realiza printr-o crestere rapida a tuturor preturilor si salariilor din economie, aceasta ar fi in contradictie cu criteriul nominal al inflatiei scazute. Daca s-ar incerca o convergenta a veniturilor romanilor cu cele ale europenilor, printr-o inflatie scazuta si o apreciere reala, si chiar nominala, a cursului de schimb, acest lucru ar fi interzis de mecanismul cursurilor de schimb.
Economistii apreciaza ca grabirea intrarii unei tari sarace in zona euro inseamna asumarea riscului -inghetarii acelei tari intr-o structura suboptimala de preturi si salarii-. In 2003, venitul national brut pe cap de locuitor reprezenta 1.720 de dolari, aproximativ 8% din nivelul mediu al UE. Potrivit estimarilor bancii centrale, produsul intern brut (PIB) ar urma sa creasca de la 55 miliarde euro, in 2004, la peste 100 de miliarde euro, in 2010, urmand sa ajunga la un nivel apropiat de cel din zona euro abia in 2025, cand se prognozeaza un PIB de 212 miliarde euro.
Contributia Romaniei la bugetul UE va fi de 7,4 miliarde de euro
Angajamentele Uniunii pentru perioada 2007-2009 depasesc 11,2 miliarde de euro, insa cofinantarile si contributia Romaniei la bugetul UE se ridica la 7,4 miliarde de euro, potrivit unui studiu de impact al Institutului European din Romania, care evalueaza costurile si beneficiile aderarii Romaniei la UE. Capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale depinde de prezentarea unor proiecte eligibile, de implementarea unor proceduri de management si control al fondurilor. Pachetul financiar pentru Romania cuprinde angajamente in valoare de 2,8 miliarde – in 2007, 3,9 miliarde euro – in 2008 si 4,4 miliarde euro – in 2009. Autorii studiului atrag atentia ca aceste cifre reprezinta prognoze in functie de tendinte si scenarii posibile. Efortul bugetar al Romaniei este determinat pe baza principiilor de cofinantare si in functie contributia Romaniei la bugetul Uniunii, suma calculata prin aplicarea unui procent de 1,14% la PIB, prognozat la nivelul anilor 2007-2009. Europenii vor sa diminueze ingrijorarile romanilor cu privire la costurile integrarii, subliniind ca beneficiile nu pot fi reduse la o cifra.
In unele sectoare, costuri superioare beneficiilor
Anumite sectoare, cum ar fi protectia mediului inconjurator sau utilitatile publice, ar putea fi afectate de costuri superioare beneficiilor, in perioada de preaderare si in primii doi-trei ani dupa integrare. Printre avantajele integrarii rapide se numara gradul de deschidere al economiei catre restul lumii (ponderea sumei exporturilor si importurilor de bunuri si servicii in PIB). Un grad mare de deschidere are efecte pozitive: cresc investitiile straine si capacitatea de acoperire a necesarului de finantare externa a deficitelor interne, se mareste productivitatea muncii ca urmare a transferurilor de tehnologie si de fonduri structurale si a presiunii competitive crescute din partea pietei unice europene.
Ce presupune adoptarea euro?
Potrivit expertilor in economie, ERM 2 (Exchange Rate Mechanism) constituie anticamera intrarii in zona euro si este un mecanism al cursurilor de schimb dificil de respectat. Sistemul ERM 2 este caracterizat de o paritate centrala a monedei nationale fata de euro, in jurul careia se gasesc o banda ingusta (plus/minus 2,25%) si o banda larga (plus/minus 15%). O data fixata paritatea centrala (la debutul celor doi ani cat trebuie petrecuti in ERM 2), moneda nationala nu mai poate sa se aprecieze sau sa se deprecieze in termeni nominali fata de euro dincolo de marginile benzii.
O abordare optimista prevede adoptarea monedei unice europene in intervalul 2012-2014, desi scepticii inainteaza chiar ipoteza 2016.
Legislatia europeana impune reguli stricte
Legislatia europeana referitoare la Uniunea Economica si Monetara (UEM) contine reguli clare privind independenta bancilor centrale din statele membre. Acestea nu pot finanta direct sectorul public. In plus, este interzis accesul privilegiat al sectorului public in institutiile financiare.
Potrivit raportului de tara al Comisiei Europene, aceste reguli trebuie implementate pana la data aderarii. Dupa aderare, noile state membre trebuie sa-si coordoneze politicile economice si sa se angajeze sa indeplineasca criteriile de convergenta in vederea adoptarii euro. Pana la adoptarea monedei unice europene, noile state membre vor participa in UEM cu anumite derogari si vor aborda problema ratei cursului de schimb ca pe o problema de interes comun.
Raportul de tara subliniaza si progrese
Raportul arata ca Romania a facut progrese importante prin adoptarea acquis-ului comunitar in privinta UEM. Prin modificarea legii datoriei publice au fost inlaturate prevederile care intrau in conflict cu interzicerea finantarii directe a sectorului public de catre Banca centrala. De asemenea, prin noua lege a statutului BNR a fost eliminat accesul privilegiat al sectorului public la institutiile financiare. In plus, legislatia armonizata interzice bancii centrale sa vanda titluri de stat pe piata primara si impune taxe de comision pentru tranzactiile executate in contul Trezoreriei statului. Pentru a-si completa pregatirile in vederea obtinerii calitatii de membru UE, eforturile Romaniei ar trebui sa se concentreze pe implementarea legislatiei adoptate pana acum.
Printre beneficiile integrarii se numara, in primul rand, adoptarea si implementarea aquis-ului comunitar. De exemplu, un efect pozitiv pe care romanii il resimt deja este majorarea plafonului Fondului de Garantare a depozitelor in sistemul bancar pana la echivalentul in lei a 6.000 de euro.
Unii experti europeni considera ca dezbaterile publice pe tema integrarii sunt incomplete, opiniile cetatenilor din tarile candidate situandu-se la doua poluri opuse. Unii dintre ei confunda integrarea cu bunastarea imediata, in vreme ce altii privesc acest proces cu scepticim, considerand ca beneficiile vor fi numai pentru anumite categorii sociale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
