Uniunea Europeana pune tunurile pe taxa de inmatriculare

Ambiţiile unui premier – mai cunoscut în lume pentru isprăvile sale ca motociclist şi pentru veleităţile de importator de automobile decat pentru contribuţia la integrarea Romaniei – ne pot crea probleme în proaspătul mariaj cu Uniunea Europeană. Una din -creaţiile- de marcă ale guvernului Tăriceanu, taxa de înmatriculare la maşinile second-hand importate, pare a se fi născut moartă. Aceasta în cazul în care premierul liberal nu este atat de masochist încat să ţină cu dinţii de ea, iar Romania să suporte rigorile legislaţiei comunitare în materie de concurenţă (materializată în milioane de euro de plată). Europenii nu sunt nici pe departe atat de creduli pe cat îi credem: ei au spus deja voalat că acest tip de taxă este anticoncurenţială. Mai mult, ei consideră că taxa serveşte mai puţin protejării mediului indigen de emisiile poluante ale automobilelor second-hand venite de prin Europa şi mult mai mult -conservării- vanzărilor şi profiturilor importatorilor şi producătorilor din Romania. Iar faptul că numărul celor care consideră că un automobil rulat 100.000 de kilometri pe şosele europene -îngroapă- liniştit unul nou romanesc pare a întări percepţia comunitară.

Dacă pe plaiurile mioritice ne-am obişnuit cu ideea -las* că merge şi aşa-, mai negociem, mai uită lumea, organismele de conducere europene nu glumesc deloc cand e vorba de legislaţie. Zis şi făcut: Polonia a fost prima care a aflat într-un mod nu tocmai plăcut că taxe de genul celei în cauză nu sunt agreate de comunitate. UE a dat-o în judecată pentru condiţiile impuse la înmatricularea maşinilor second-hand. Următoarele pe listă au fost Finlanda şi Danemarca, care au probleme similare. Dacă nimic nu se va schimba, urmează Romania. Pentru că rezolvări de genul reducerii cuantumului acestui bir către finele lui 2007 nu sunt acceptate. Practic, avem de-a face cu o contestare a fondului, nu a formei.

Astfel, Polonia a ajuns deja la Curtea Europeană de Justiţie cu cazul înmatriculării maşinilor second-hand. În cazul urmaşilor lui Sobieski, condiţiile de înmatriculare erau chiar mai dure decât la noi. Există practic nişte teste de drum, unde maşina trebuie să se încadreze în nişte parametri drastici. Iar în cazul maşinilor second-hand importate, pretenţiile sunt şi mai mari, iar taxele pe măsură. Chiar dacă orizontul de timp va fi diferit, finalul va fi acelaşi: amenzi usturătoare pentru cei care nu înţeleg să respecte disciplina concurenţială caracteristică adevăratelor economii de piaţă.

Oficialii de la Bucureşti fac deja calcule febrile în privinţa sumelor de bani care vor veni în acest an de la Bruxelles, trecand la planuri de detaliere. Sigur, nimic rău în acest fapt, numai că, trebuie să fim atenţi şi la ceea ce vom fi obligaţi să dăm, din neglijenţă sau prea multe orgolii. Şi aşa Romania pierde mult prea multe procese la CEDO, iar bugetul este an de an văduvit de sume importante în contul erorilor legislative sau judiciare.

Spre exemplu, UE a trecut la atacuri furibunde împotriva taxei de înmatriculare practicată de cateva state comunitare, la care s-a adăugat şi Romania. Comisia Europeană consideră că acest examen pentru maşini este complet inutil. Nu este nici justificat, nici necesar, nici proporţional cu obiectivele pretinse de autorităţile poloneze. Motiv pentru care Polonia a fost dată în judecată şi este pe cale de a plăti oalele sparte. A urmat la rand Finlanda. Tot în problema taxei de înmatriculare la maşinile second-hand importate. Finlanda mai trebuie să explice şi regula conform căreia o persoană care locuieşte pe teritoriul ţării o perioadă limitată de timp este scutită de taxa de înmatriculare.

Executivul Uniunii a cerut şi Danemarcei să modifice prevederile referitoare la taxa de înmatriculare auto. La ei, suma impusă companiilor străine sau maşinilor comercializate în leasing este disproporţionată cu cea de înregistrare a vehiculului în ţară. Specialiştii de pe piaţa auto romanească spun că asta urmează şi la noi. Taxa de primă înmatriculare a fost de altfel numită şi taxa Tăriceanu – pentru că primul ministru este implicat în afacerile cu maşini noi, iar un import liber de maşini second hand l-ar deranja la vanzări.

Normele consfinţesc taxa

Potrivit normelor de aplicare a Codului fiscal, aprobate de guvern, taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în Romania. Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului, la unitatea în a cărei evidenţă aceasta este inregistrată ca plătitor de impozite şi taxe.

Răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revine plătitorului, conformitatea valorii taxei cu datele cuprinse în cartea tehnică a vehiculului făcandu-se de Poliţia Rutieră, înainte de eliberarea certificatului de înmatriculare.

În documentul de plată la rubrica -Reprezentand- se va înscrie obligatoriu seria cărţii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului. În măsura în care aplicarea prevederilor privind taxa specială de înmatriculare va impune precizări suplimentare, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului finanţelor. Efectele acestei taxe, indiferent de cine, cum şi unde va plăti, sunt tratarea discriminatorie a diferitelor automobile şi scumpirea automobilelor de import second-hand.

Fonduri structurale

Pe de altă parte, UE are grijă să ne trateze nediscriminatoriu şi încearcă să reducă decalajele existente între Romania şi statele membre. Romania va primi, în 2007, de la Uniunea Europeană 1,33 miliarde de euro sub forma instrumentelor structurale, bani destinaţi reducerii diferenţelor economice şi sociale faţă de statele UE, care ar putea fi accesaţi începand, probabil, cu luna iunie 2007.

Politica de solidaritate şi coeziune a Uniunii Europene – conform căreia orice cetăţean al UE trebuie să aibă aceleaşi condiţii de viaţă, la un standard minim, în orice stat membru ar trăi – prevede alocarea fondurilor pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE. De la 1 ianuarie 2007, şi Romania beneficiază de asistenţă financiară prin instrumente structurale în valoare de 19,7 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Strategia naţională pentru programarea fondurilor structurale şi de coeziune este cuprinsă în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). Potrivit CSNR, Romania trebuie să aibă – comparativ cu 2007 – o creştere suplimentară de 10% a PIB pană în 2015. După aderare, vor exista două obiective. Primul dintre ele include şapte categorii de programe pentru convergenţă economică, iar cel de-al doilea vizează alte opt tipuri de programe pentru cooperare teritorială.