Multe dintre privatizarile realizate pana acum au dovedit ca averea statului a fost folosita ca materie prima pentru lovituri extrem de ingenioase. In unele cazuri au fost, am putea spune, lucraturi in -filigran-. De fiecare data, fostul FPS, ca reprezentant al statului, uita ceva. Or, in contractele de privatizare nu se prevedea nimic despre salariati, ori despre investitii, ori, cum e cazul celebrului contract -CICO-, s-au uitat dividendele. Vom prezenta un caz in care fostul FPS a uitat de terenurile care se aflau sub cladirile pe care le vindea. Terenuri in care, printre altele, se aflau peste 16.000 de metri patrati numai in orasul Iasi.
Societatea ITA SA din Iasi a fost cumparata in data de 4.02.2000 de SC -Ingerl Romania Trading- SRL, apartinand cetateanului austriac Ingerl Siegfried. Firma are ca obiect de activitate efectuarea de prestatii, lucrari si servicii in domeniul transporturilor auto. Pentru pachetul de 82,08% din capitalul social, de aproximativ 6,6 miliarde de lei, s-a platit 1,08 miliarde de lei, respectiv 5.000 de lei pe actiune, fata de 25.000 lei cat era valoarea nominala. Trebuie mentionat ca s-a ajuns la acest pret deoarece fostul FPS incercase de doua ori sa mai vanda societatea, fara succes. Important este ca in capitalul social al firmei nu era inclusa in momentul privatizarii contravaloarea celor sapte terenuri detinute de aceasta. Conform legii, terenurile trebuie incluse in capitalul social in termen de cel mult 60 de zile de la obtinerea titlurilor de proprietate. In cazul in care s-ar fi realizat acest lucru, ar fi fost majorata marimea capitalului social si, implicit, a pretului de achizitie. Pentru sase terenuri din cele sapte au fost obtinute titlurile de proprietate inainte de data privatizarii. Unul dintre cele sase titluri a fost obtinut cu mai putin de 60 de zile inainte de vanzarea pachetului de actiuni, neincalcandu-se prevederile legale, desi, daca se dorea acest lucru, se putea realiza, in cele peste 50 de zile scurse de la emiterea titlului.
Din cele cinci terenuri ramase in discutie, unul are o poveste mai incurcata, AGA societatii hotarand inainte de privatizare includerea acestuia in capitalul social.
Titlurile de proprietate sunt si nu sunt
Cele patru terenuri ramase in discutie, din care pentru trei titlurile au fost eliberate in 11.10.1999, iar unul in 11.11.1999, nu au fost incluse in capitalul social in termenul legal. Directorul ITA, Mihai Canianopol, impreuna cu conducerea societatii, ar fi trebuit sa instiinteze reprezentantii fostului FPS de obtinerea acestor titluri, in declaratia pe proprie raspundere data inainte de privatizare.
Astfel, desi titlurile de proprietate fusesera emise cu patru luni in urma, la punctul 7.6 din contractul de privatizare este specificat ca -vanzatorul atesta ca societatea nu detine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului-. Ramane de stabilit de catre organele competente cine este vinovat de aceasta situatie: directorul Mihai Canianopol, care nu a instiintat FPS de existenta titlurilor si care avea obligatia sa majoreze capitalul social la Oficiul Registrului Comertului in termen de 60 de zile de la emiterea lor, sau reprezentantii FPS, in cazul in care au stiut de titluri si au trecut cu vederea neincluderea in capitalul social in termenul legal. Directorul Canianopol a refuzat sa ofere declaratii pe marginea acestui subiect, iar Mihai Barbulescu, din cadrul APAPS Iasi, a spus ca -avem nevoie de timp, in care sa verificam toate documentele, inainte de a ne pronunta-.
Pana la urma, FPS a vandut terenurile pe mai nimic
Un alt aspect interesant este cel referitor la valoarea la care au fost incluse dupa privatizare titlurile de proprietate in capitalul social, precum si pretul cu care au fost achizitionate de la FPS actiunile reprezentand contravaloarea terenurilor.
Aceste terenuri au fost incluse in capitalul social la o valoare totala de 620.425.000 lei (24.817 actiuni), actiunile, care au revenit FPS, fiind vandute catre -Ingerl Romania Trading- cu 124.085.000 lei (5.000 lei/actiune). Cu alte cuvinte, statul a vandut toate aceste terenuri cu doar 125 milioane de lei, pretul unui apartament cu doua-trei camere. Acest pachet de actiuni a fost scos la vanzare in repetate randuri, dar, din cauza lipsei ofertantilor, FPS a coborat pretul pana la 20% din cel initial. Aceasta tranzactie in defavoarea statului ar fi putut fi evitata daca terenurile s-ar fi vandut impreuna cu spatiile construite pe ele, asa cum ar fi trebuit sa se intample, avand in vedere datele la care au fost emise titlurile de proprietate pentru terenuri. Lipsa de ofertanti pentru actiunile reprezentand contravaloarea terenurilor era fireasca deoarece nimeni n-ar fi intrat intr-o afacere in care sa detina doar 10%. Astfel, in conditiile in care prin aceasta manevra terenurile s-au vandut la un pret de nimic, se naste firesc intrebarea: A fost premeditata vanzarea spatiilor fara terenuri?
Valoarea terenurilor este de ordinul miliardelor
Dar care este valoarea reala a terenurilor? Cu precizie este greu de stabilit, dar cu siguranta depaseste cu mult pretul platit FPS. Intr-un raport de evaluare intocmit de SC -Interconsul- SRL Iasi, membru al ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania), in baza contractului nr. 336/24.11.1999, incheiat cu SC -Ingerl Romania Trading-, la solicitarea ITA SA, este specificat ca valoarea celor sase terenuri, conform HG nr. 834/1991, este de 17 miliarde de lei, iar pretul de piata ajunge la 3,7 miliarde de lei. De asemenea, intr-o situatie a patrimoniului societatii estimata la data de 10.03.2000, intocmita de ITA SA (dupa privatizare), terenurile sunt evaluate la 9,3 miliarde de lei. Trebuie spus ca numai pentru terenul din Str. Aurel Vlaicu nr. 77 (4.183 mp), ITA a primit o oferta de 12.841 dolari (221 milioane de lei la cursul din 11.11.1999). Oferta a fost refuzata. Cu alte cuvinte, firma cumpara toate cele sase terenuri cu 125 milioane de lei, dar refuza sa vanda un singur teren cu 221 milioane de lei. Aceasta spune multe despre preturile la care au fost vandute terenurile de catre FPS.
Datoriile ITA s-au mentinut la acelasi nivel si dupa privatizare
In momentul privatizarii, datoriile restante ale ITA se ridicau la 10,5 miliarde de lei, din care 5,6 miliarde la AVAB, 3,8 miliarde la diferite bugete (din care 1,5 miliarde majorari), un miliard de lei catre furnizori si 65 milioane catre soferi. Intr-o declaratie anexata la contractul de vanzare-cumparare, conducerea se obliga sa plateasca toate aceste datorii. Cu toate acestea, la 31 decembrie 2000, datoriile totale ale societatii ajungeau la 11,1 miliarde de lei.
Desi in contract nu se spune nimic despre investitii, cumparatorul a promis innoirea parcului auto: -Societatea noastra detine actiuni la mai multe firme de transport din tara. Intentionam sa organizam o retea de transport intern si international, care sa aiba filiale in mai multe judete ale tarii-, explica, in momentul cumpararii actiunilor, Viorel Rusu, referent de specialitate in cadrul societatii -Ingerl Romania Trading- SRL. Acesta mai promitea inzestrarea firmei cu 10 camioane noi, dotate cu dispozitive Euro 2. Care au fost faptele? Intr-o adresa trimisa de sindicatul ITA la 5.12.2000 catre fostul FPS, se arata ca, la acea data, din totalul de 17 TIR-uri, unul singur era in cursa, restul fiind in garaj, imobilizate din cauza lipsei pieselor de schimb si a anvelopelor. Daca inainte de privatizare un TIR efectua in medie 14 curse externe pe an, in afara curselor interne, in primele 11 luni ale anului 2000 se efectuasera doar cinci-sase curse externe de catre fiecare TIR.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
