Stirile care vin sa starneasca ingrijorare la banca centrala par a nu se mai opri. Dupa cateva luni de liniste in care parerile celui mai titrat si lucid tehnocrat postdecembrist – Mugur Isarescu – pareau a fi prins radacini si in mintile celor care guverneaza, viitorul se intuneca la orizont.
Mai intai au inceput scumpirile din pragul iernii, argumentate atat de neconvingator de presedintele Basescu prin nevoia de a stopa caderea libera a inflatiei catre un iluzoriu prag de 4%. Odata pornita sarabanda, cum gazele, transportul si energia electrica sunt factori de productie de baza, cu pondere mare in multe sectoare de productie, sunt de asteptat noi mariri de preturi si tarife la produse si servicii. Sa presupunem ca acesta ar fi fost un joc probabilistic cu rezultate asumate, desi e greu de anticipat cum va reactiona piata.
Apare insa problema numarul doi, pe care autoritatile refuza cu indaratnicie sa o ia in calcul. In trei trimestre avem un excedent bugetar de 1,7% din Produsul Intern Brut. Pentru finele anului, ministrul Vladescu da ca si batut in cuie un deficit de 2,5% din acelasi PIB (cu toate ca nici premierul Tariceanu si nici presedintele Basescu nu mai considerau necesara si nici probabila atingerea acestei granite). Consecinta, vor trebui cheltuite miliarde de lei, echivalentul a 4,2% din PIB, in aceste ultime trei luni. Multi vad acest lucru ca pe ceva imposibil fara a afecta inflatia. Si nu sunt deloc departe de adevar. O suma atat de uriasa care vine in piata intr-un interval atat de scurt de timp devine imposibil de absorbit si stapanit, iar efectele sale asupra inflatiei vor fi catastrofale.
Cheltuirea unei sume cifrate in miliarde de lei noi nu se poate face intr-un timp atat de scurt fara ca preturile sa nu fie afectate. Chiar si presupunand ca toti banii vor merge pe proiectele de infrastructura. Cineva tot va castiga, o parte din venituri vor salta corespunzator, iar presiunea creata pe o oferta si asa limitata va conduce clar la cresterea preturilor (inflatie), dar si la adancirea deficitului comercial, deja aflat la un nivel mai mult decat ingrijorator.
Urmatoarea rectificare bugetara, prevazuta pana la sfarsitul acestui an, va cuprinde realocari de cheltuieli, fara o reducere a nivelului deficitului, de 2,5% din PIB, a declarat, vineri, agentiei MEDIAFAX, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.
El a recunoscut ca bugetul general consolidat inregistreaza inca excedent dupa primele zece luni, dar a aratat ca, in ultimele luni ale anului, cheltuielile cresc foarte mult. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a vorbit, marti, de intentia autoritatilor privind reducerea deficitului bugetar, la a patra rectificare bugetara din acest an .
Primul-ministru nu a specificat, insa, nivelul la care va scadea deficitul bugetar. Presedintele Comisiei de Buget-Finante a Senatului, Varujan Vosganian, a declarat ca plafonul deficitului bugetar pentru acest an va fi redus la urmatoarea rectificare bugetara la 1,5-2% din PIB.
Vladescu sustine ca declaratiile pivind reducerea deficitului se refera la executia bugetara, si nu la rectificare.
Guvernul a efectuat, de la inceputul anului, trei rectificari bugetare, dintre care doua au avut ca efect majorarea deficitului bugetar, de la 0,5% din PIB la 0,9% din PIB si, ulterior, la 2,5% din PIB, pentru a suplimenta cheltuielile de investitii in infrastructura.
Unii analisti economici au apreciat ca nivelul deficitului va fi de cel mult 2%, intrucat autoritatile nu vor putea efectua, pana la sfarsitul anului, cheltuielile propuse.
Dupa primele noua luni ale acestui an, bugetul general consolidat are un excedent de 1,7% din PIB. Proiectul Legii bugetului pentru anul viitor, care urmeaza sa intre in dezbatere parlamentara, prevede un deficit al bugetului general consolidat de 2,8% din PIB.
Un nou factor care ar putea misca preturile poate fi inca o taxa, ce va deveni aplicabila sectorului gazelor. Companiile de distributie a gazelor naturale vor plati consiliilor locale, incepand cu 1 ianuarie 2007, o taxa de concesionare, care ar putea fi recunoscuta de ANRGN in pretul gazelor furnizate populatiei, a declarat, vineri, Mircea Toader, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor.
-Distrigaz Nord si Distrigaz Sud sunt companii private si este normal sa plateasca o taxa de utilizare a terenurilor pe care sunt amplasate retelele de gaze naturale-, a afirmat Toader.
Oficialul a precizat ca Asociatia Municipiilor din Romania si distribuitorii de gaze vor incheia, pana la finele acestui an, contractele pentru aceasta taxa, a carei valoare nu a fost inca stabilita.
-Va fi o taxa unica in toata tara, in functie de lungimea retelei-, a declarat Toader.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
