Pe parcursul anului scolar 2003-2004, 1.312 elevi din clasele I-IX au abandonat scoala. Dintre acestia, peste jumatate erau inscrisi in clasele V-VIII (744 de elevi), se arata intr-un raport al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. Cei mai multi elevi care au abandonat scoala pe parcursul ciclului gimnazial erau inscrisi in clasa a VII-a (211 copii), urmati, in ordine, de cei din clasa a VIII-a (191 de cazuri de abandon) si din clasa a V-a (183).
Un numar ridicat de elevi (277) au abandonat scoala pe parcursul primului an de invatamant profesional prin scoala de arte si meserii, fata de numai 79 (de trei ori mai putini) care au parasit clasa a IX-a.
Desi procentajul celor care au abandonat scoala pe parcursul anului scolar 2003-2004 este nesemnificativ raportat la numarul total de elevi inscrisi la inceputul anului in unitatile de invatamant din Capitala (circa 0,5%), problema abandonului nu poate fi ignorata, parasirea scolii pe parcursul anilor de invatamant obligatoriu avand consecinte negative pe termen lung atat asupra copiilor, cat si asupra comunitatii din care acestia fac parte. -In plus, datele centralizate conform raportarii unitatilor scolare nu includ de cele mai multe ori cazurile neclare, cum ar fi, de exemplu, elevii ramasi cu situatia neincheiata pe semestrul al II-lea din cauza numarului mare de absente acumulate, ce pot fi identificati ca fiind in abandon scolar abia dupa inceperea noului an scolar-, ne-a precizat inspectorul scolar general pe Capitala, Daniela Nedelcu.
In 2003-2004, 212 elevi au renuntat la scoala – cei mai multi chiar din clasa I (88 de copii). In cazul copiilor care renunta la scoala inca din primul an de invatamant este posibil ca abandonul sa aiba drept consecinta mentinerea lor la stadiul de analfabetism, cu efecte grave asupra dezvoltarii lor pe termen lung.
Saracia si marginalizarea au o mare parte de vina…
Potrivit Diagnozei scolarizarii in municipiul Bucuresti, printre cauzele care genereaza fenomenul abandonului scolar in randul grupurilor defavorizate se regasesc, in primul rand, saracia si marginalizarea.
Generatia actuala de varsta scolara nu prezinta o ameliorare a participarii scolare, gradul de cuprindere in sistemul de educatie depinzand de multe ori de situatia materiala a familiilor din care provin copiii. O cauza a scaderii scolarizarii poate fi identificata si in costurile colaterale pe care le presupune invatamantul, chiar daca este gratuit.
-O influenta asupra ratei participarii la educatie o detin si resursele materiale ale scolii, precum si resursele umane implicate in procesul instructiv-educativ. Scoala nu dispune de fonduri proprii pentru sustinerea diferentiata a familiilor provenind din medii defavorizate, cu exceptia acordarii unor beneficii prevazute prin acte normative specifice: suplimentul de hrana pentru copiii din gradinite si scoli primare, rechizite scolare, burse. Scolile ce asigura servicii de internat sau semiinternat sunt deseori foarte cautate, dar suportarea costurilor suplimentare pentru asigurarea acestor servicii poate reprezenta o problema pentru familiile defavorizate-, a adaugat inspectorul general Nedelcu.
Gradul de implicare a cadrelor didactice in viata scolii dincolo de activitatea propriu-zisa la catedra influenteaza la randul sau rezultatele scolare si participarea elevilor la procesul educativ. Stabilirea unor punti de comunicare intre invatator/diriginte si elev inca din primele saptamani de scoala poate influenta pozitiv intreaga evolutie scolara ulterioara a copilului.
La polul opus, fenomenul de fluctuatie in randul cadrelor didactice poate avea efecte negative asupra interesului manifestat de elevi si familiile acestora fata de scoala, schimbarea profesorului de la clasa insemnand un nou efort de comunicare si de adaptare.
… dar nici conditiile de sanatate si mediul familial nu sunt de ignorat!
Starea precara a sanatatii poate reprezenta o cauza importanta a abandonului scolar, cu atat mai mult atunci cand mediul educational nu poate raspunde nevoilor specifice copilului defavorizat. -Din randul caracteristicilor de tip motivational-atitudinal, atitudinea negativa fata de scoala isi poate afla sursa mai curand in contextul socio-familial si educational decat in randul factorilor individuali-, a subliniat Daniela Nedelcu.
Climatul din familie si nivelul de educatie a parintilor isi exercita, de asemenea, influenta asupra participarii la procesul de invatamant.
Zona in care este situata unitatea scolara poate fi favorabila instruirii, familia si comunitatea locala in general putand sprijini eforturile scolii pentru educarea copiilor. Astfel, unitatile de invatamant de prestigiu sunt cautate de copiii crescuti intr-un mediu social care apreciaza si favorizeaza educatia, pentru care formarea este un proces continuu. -Pe de alta parte, unele unitati scolare situate in zone defavorizate (cartiere marginase, zone cu populatie majoritara de etnie rroma etc.) intampina probleme deosebite in initierea si mentinerea legaturii cu comunitatea, fiind necesara intensificarea eforturilor facute de scoala pentru a-si sprijini elevii in continuarea studiilor-, a conchis inspectorul general scolar pe Bucuresti.
Armonizarea ofertei scolare – conditie de baza
Felul in care oferta scolara se adapteaza la particularitatile sociale si culturale ale comunitatii din care provin elevii exercita o influenta deloc de neglijat asupra succesului demersului educativ. Stabilirea planului de scolarizare, in stransa corelare cu nevoile specifice zonei in care se situeaza unitatea de invatamant si cu optiunile exprimate de elevi si parinti, poate avea efecte pozitive pe termen lung, bazandu-se pe relatii biunivoce intre partenerii actului educational.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
