Absolventii universitatilor de renume mondial, blocati in hatisurile birocratiei romanesti

Zecile, poate chiar sutele de studenti sau absolventi ai celor mai prestigioase universitati din lume raman, intr-o proportie covarsitoare, sa lucreze peste hotare. Cu toate acestea, unii absolventi de Stanford, Yale, Harvard cedeaza in fata atasamentului fata de tara, insa la intoarcere se lovesc de de calvarul birocratiei romanesti si de dificultatea echivalarii diplomelor de studii.

Alex Manaila, student in anul trei la universitatea Harvard, spune ca intentioneaza sa faca o petitie cu studentii din Statele Unite ale Americii care doresc sa se intoarca in tara, in scopul obtinerii unei proceduri de acreditare mai simple.

Initiativa

-Se cer tot felul de traduceri legalizate, cum ar fi de pilda descrierea fiecarui curs. Or, asta ar insemna zeci de asemenea copii legalizate…-, declara acesta. Potrivit acestuia, multi tineri ar vrea sa revina in tara, desi au oportunitati extraordinare de a lucra cu remuneratii consistente la companii de prestigiu din Boston sau New York. -Atasamentul fata de tara este atat de puternic pentru unii, incat ar reveni pe foarte putini bani, poate chiar un sfert din cat ar castiga acolo. Acest lucru se intampla pentru ca exista dorinta de a aplica si implementa in tara ceea ce invatam acolo-, sustine Alex Manaila. Astfel, acesta a luat initiativa de a strange semnaturi atat de la studentii de la universitatile din afara Romaniei, cat si de la absolventi, profesori ori cercetatori. Acestia vor semna o petitie ce va fi ulterior trimisa autoritatilor de la Bucuresti, -pentru ca situatia actuala afecteaza negativ Romania, descurajand intoarcerea tinerilor (…) si, nu in ultimul rand, din dorinta ca aceste diplome obtinute la universitati de prestigiu sa fie privita cu respectul cuvenit in tara-.

-Trebuie sa existe un procedeu de recunoastere reciproca a studiilor-

Referitor la procedura alambicata de a echivala o diploma internationala in tara, Dumitru Miron, secretar de stat pentru Invatamant Superior si Integrare Europeana, declara ca -in prezent, procedurile nu sunt atat de complicate pentru ca exista Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) obtinute in strainatate, institutie cu o procedura care merge destul de repede-. Acesta adauga ca, in acest sens, ar trebui sa existe un procedeu de recunoastere reciproca a studiilor. In prezent, Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) lucreaza pe spatiul educational european, urmand sa intre in vigoare niste reguli de uniformizare a taxelor de studiu si care confera cetatenilor straini posibilitatea de a se inscrie cu usurinta la orice universitate din Romania. Totusi, in ceea ce priveste modalitatea greoaie in care functioneaza CNRED, Dumitru Miron sustine ca -o sa mai umblam la ele sa le simplificam, dar fara sa scapam din vedere fondul problemei-.

Documente si avizari inutile

Sustinator al tinerilor aflati in aceasta dificultate de a reveni in Romania, Cornel Visoianu, presedintele Fundatiei Culturale Delta, a declarat, in cadrul unei dezbateri, ca -este paradoxal ca un sistem care vizeaza – cel putin formal – organizarea dupa model occidental se sprijina pe mecanisme care -verifica- absolut birocratic validitatea studiilor efectuate in Occident. Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor este inca activ si solicita in continuare aceleasi documente pentru echivalarea studiilor. Nu numai ca atitudinea birocratica nu este combatuta, ba, mai mult, noile reforme instituie organisme care vor mentine gratuit documente si avizari inutile-. Studentii plecati la studii in strainatate se plang din cauza acestor probleme, exemplificand chiar cu cazuri iesite din comun. Elocvent in acest sens este cazul unui tanar roman a carui diploma de la Stanford a fost echivalata in Romaania cu doi ani de studii de scurta durata.

Mihai Gheorghiu, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Exerne, a subliniat, recent, in cadrul unei dezbateri, faptul ca -multe comunitati de romani care gazduiesc asemenea competente vor sa revina si sa investeasca in Romania know-how sau mijloace financiare, insa nu gasesc cea mai buna modalitate si acuza numeroase piedici-.