Adomnitei si ai lui ruineaza sistemul de invatamant

Tandemul Romania-Bulgaria a fost în ultima vreme atât de terfelit de toată lumea, încât este imposibil să afli lucruri pozitive despre aceste două ţări. Aşa că în momentul în care aud că vreun guvernant de-al nostru împrumută un obicei, ceva, de la vecinii noştri bulgarioţi, mi se ridică părul în cap. Pentru mine, Bulgaria e ca un fel de rudă enervantă. Din vina unora şi a altora, romanii şi bulgarii au fost obligaţi să urmărească obiective comune, şi de aceea s-au antrenat într-o nesfarşită cursă a comparaţiilor. Hai că am trăit să o aud şi pe asta. Proiectul de lege prin care tanărul constructor de la Educaţie vrea să revoluţioneze învăţămantul superior este inspirat de la bulgari. Păi în condiţiile date înţeleg motivele pentru care studenţii romani s-au arătat nemulţumiţi de respectivul proiect de lege prezentat de Ministerul Educaţiei şi despre care secretarul de stat Dumitru Miron le-a spus că este de inspiraţie bulgară. Proiectul nu conţine unele prevederi care sunt prezente în legislaţia actuală, cum ar fi gratuitatea studiilor sau taberele oferite studenţilor cu rezultate bune la învăţătură. În plus, în proiect nu se regăsesc propunerile făcute de studenţi de-a lungul timpului, motiv pentru care Uniunea Naţională a Studenţilor din Romania intenţionează să-i ceară demisia secretarului de stat pentru învăţămant superior, Dumitru Miron, pe care îl acuză că i-a tratat cu indiferenţă. UNSR şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din Romania au solicitat la începutul săptămanii, la întalnirea cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, organizarea unei dezbateri cu toţi actorii implicaţi în învăţămantul superior în vederea explicării raţionamentelor care au stat la baza elaborării actului normativ, precum şi impactul pe care schimbările propuse de acesta îl vor avea pe termen mediu şi scurt. Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, le-a spus studenţilor că va analiza solicitările lor, iar o următoare întalnire va avea loc la sfarşitul acestei săptămani. Ceea ce nu pare a vedea nimeni este că învăţămantul romanesc se zbate de ceva ani să iasă din starea de amorţeală existentă. În loc să simplifice anumite proceduri, conducerea MEdC le-a complicat şi mai rău. Toate aceste deficienţe au apărut şi în raportul asupra stării învăţămantului, prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în faţa parlamentului. Poate cea mai importantă problemă cu care se confruntă la ora actuală învăţămantul este cea a stării imobilelor. Fie că sunt revendicate, fie că sunt într-un grad accentuat de degradare, multe din şcolile din Romania ar trebui închise. Numai dacă pomenesc de banalele WC-uri ne dăm seama că în peste 60% din unităţile de învăţămant nu ar trebui să se mai ţină cursuri. Potrivit MEdC, la ora actuală, 15.504 unităţi şcolare au grupul sanitar în curte. În privinţa alimentării cu apă, 40% din şcoli sunt racordate la reţea. Restul fie dispun de o fantană (47%), fie nu au nici o sursă de apă (13%). Trebuie menţionat de asemenea că în 74% din şcoli se folosesc pentru încălzire sobele pe bază de lemne. Un alt aspect important este legat de repartiţia sumelor pentru cheltuielile publice pentru educaţie, care reprezintă aproximativ 5% din PIB în cazul majorităţii statelor europene, inclusiv noile state membre. În anul 2002, cel mai ridicat procent se înregistra în cazul Danemarcei, iar media înregistrată de statele membre ale Uniunii Europene este de 5,2%. În comparaţie cu celelalte state membre ale UE, în 2002, Romania, alături de Bulgaria, avea cel mai scăzut procent alocat pentru educaţie dintre toate ţările membre sau în curs de aderare la Uniunea Europeană: 3,5, respectiv 3,6% din PIB. Deci, iar în urma Bulgariei. Şi acum, ca să se umple paharul, Adomniţei şi ai lui găsesc de cuviinţă să copieze modelul vecinilor bulgari.