¥ România conduce în topul abandonului școlar și analfabetizării
În cadrul unei reuniuni din martie 2000 de la Lisabona, liderii europeni au convenit asupra unei strategii pentru a transforma Uniunea în cea mai competitivă și dinamică economie propulsată de cunoaștere până în 2010. În acest context, în anul 2002 au fost elaborate obiectivele comune pentru îmbunătățirea sistemelor europene de învățământ și formare profesională.
Țările din blocul comunitar au îndeplinit numai unul dintre cele cinci standarde privind educația pe care Uniunea Europeană le dorește realizate până la sfârșitul deceniului. Progresele către celelalte patru au fost moderate, conform concluziilor unui raport recent al Comisiei Europene. Raportul cu pricina plasează iarăși România la coada Europei, așa încât reiese că doar 1,3% din populația activă de la noi participă la educație și formare profesională. Din acest motiv, oficialii UE au sugerat că se impun eforturi suplimentare în următorii trei ani pentru ca țările membre UE să poată realiza toate cele cinci standarde în educație. Atrăgând atenția că numai unul dintre obiective a fost îndeplinit, autoritățile de la Bruxelles au avertizat că atingerea celorlalte ținte rămâne o provocare serioasă pentru sistemele de învățământ și formare profesională din Europa. Cele cinci standarde includ reducerea ratei abandonului școlar la 10%, scăderea cu cel puțin 20% a procentului elevilor cu probleme de alfabetizare și asigurarea unui procent de cel puțin 85% de tineri care să încheie învățământul liceal. Celelalte două obiective presupun o creștere de cel puțin 15% a numărului persoanelor licențiate în Matematici, Știință și Tehnologie, precum și măsuri în vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe și creării de condiții pentru ca 12,5% din populația adultă să participe la o educație continuă. Procentul populației în vârstă de muncă ce a participat la educație și formare profesională anul trecut s-a ridicat la 29,2%, 26,6% și respectiv 23,1%, cu mult peste media de 9,6% a Uniunii. Bulgaria și România au avut cele mai slabe performanțe din UE, cu o rată de 1,3% fiecare, situându-se în spatele Greciei, cu 1,9%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
