În ultima perioadă, şcoala a reuşit să inflameze spaţiul public prin tot felul de scandaluri, cu atat mai hilare cu cat provin dintr-o instituţie unde s-ar presupune că se construieşte normalitatea. Violenţa şi pornografia au ajuns să caracterizeze mediul şcolar mai mult decat rezultatele la învăţătură şi mai vizibil decat performanţele olimpicilor romani. Ce se întamplă, de fapt? Explicaţia cea mai simplă poate fi găsită în constatarea că şcoala este marcată de năravurile societăţii romaneşti, adaptandu-se funcţional la acestea. Criza şcolii este mult mai profundă decat efectele sale publice vizibile, constand în lipsa condiţiilor materiale sau a salariilor decente pentru dascăli.
Deşi au trecut 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, nu s-au schimbat prea multe în învăţămant. Poate doar că elevii au mai multe vacanţe, nu mai poartă uniformă şi se îmbracă uneori vulgar, fetele nu mai poartă bentiţă, şcolarul de azi are 6-7 ore pe zi, acum se fac şi -ore opţionale-, pe care nu şi le alege el, ci profesorii sau diriginţii, profesorul îşi alege manualele, ele fiind -alternative-, iar părinţii trebuie să le plătească. Mai multe schimbări în învăţămantul universitar, mai puţine în învăţămantul preuniversitar. În anul 2006, guvernul a acordat o mai mare atenţie reformei din universităţi şi a lăsat la urmă reforma din şcoli. Descentralizarea şcolilor a rămas la stadiul de proiect, cat despre punerea în practică a legilor privind calitatea în învăţămant, nici nu poate fi vorba deocamdată.
Bani rămaşi în puşculiţă
Municipalitatea nu a reuşit ca anul trecut să cheltuiască banii europeni contractaţi de la Banca Europeană de Investiţii pentru modernizarea şcolilor şi liceelor din Bucureşti. În proiectul de reabilitare a infrastructurii educaţionale din Capitală au fost cuprinse 106 din cele 500 de şcoli bucureştene care ar fi trebuit modernizate, consolidate, reparate şi dotate cu laboratoare încă de acum cinci ani. Anul trecut, specialiştii au scos la licitaţie lucrările de reabilitare a 36 de şcoli şi licee. Fondurile alocate acestui proiect au însemnat 150 milioane de euro, 112 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii şi 38 milioane de la bugetul local. În 11 şcoli din Capitală se lucrează încă, iar constructorii nu dau semne că ar termina repejor. În această situaţie se găsesc nouă şcoli generale şi Liceul de Muzică -George Enescu-. În acelaşi context, situaţia altor 25 de şcoli, care sunt încă depăşite de vreme şi de vremuri. Printre unităţile şcolare finanţate cu bani de la UE, la care lucrările au fost amanate pană la Sfantul Aşteaptă, se găsesc 18 şcoli generale, şase şcoli speciale, două grădiniţe şi Colegiul Tehnic Energetic din sectorul 5. Acestea au pereţi cu igrasie, săli necorespunzătoare, faţade învechite şi plafoane care stau să se prăbuşească. Despre dotarea laboratoarelor de chimie, fizică sau informatică, nici nu se pune problema.
-Europa la liceu-
La Sinaia a fost lansată ieri a patra ediţie a concursului de filme scurte -Europa la liceu-, o nouă provocare pe care Reprezentanţa Comisiei Europene în Romania o adresează elevilor de liceu. În acest an, tema concursului este -Romania. Filmat în Europa-. După succesul formatului de anul trecut, liceenii sunt invitaţi la un nou exerciţiu de comunicare vizuală: ei trebuie să surprindă într-un film de 3 minute ce aduce Romania Uniunii Europene odată cu aderarea, care este contribuţia Romaniei şi a romanilor la -concertul european-, cum vom influenţa soarta Europei cu valorile şi felul nostru de a fi. Materialul vizual trebuie să fie însoţit de un sinopsis al filmului, dar şi de o prezentare a modului în care a fost gandit şi dezvoltat proiectul.
Elevii romani, în coada colegilor europeni
Statistici prestigioase dăramă mituri ale excelenţei educaţionale romaneşti. Realitatea nefardată arată că elevii romani nu cunosc lucruri elementare. Evaluările realizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Mondiale au început în anul 1995. Faţă de alte ţări, Romania are cheltuieli publice extrem de mici pentru educaţie. Germania dă 480 de dolari pe cap de locuitor, Marea Britanie oferă aproximativ 650 de dolari, iar Franţa, peste 700 de dolari. Romania dă doar 55 de dolari pentru educaţie. -Banii daţi pentru educaţie îşi pun amprenta asupra sistemului. Dacă vrem rezultate mai bune, atunci trebuie să oferim mai mult-, spune Gabriela Noveanu, coordonatorul Programului de Evaluare Internaţională a Elevilor. La evaluările elevilor din clasa a VIII-a din 1995, Romania a ocupat locul 34 la matematică şi 31 la ştiinţe, clasandu-se spre sfarşitul topului. În schimb, Anglia a ocupat locul 25 la matematică şi 10 la ştiinţe, iar Franţa – 13 la matematică şi 28 la ştiinţe. -Astfel, din anul 1995 şi pană astăzi, Romania stagnează, deoarece rezultatele elevilor au rămas aceleaşi. Este evident că lipseşte dorinţa de a învăţa-, mai afirmă Gabriela Noveanu. La testele de înţelegere a unui text scris, elevii din clasa a IV-a din Romania s-au situat pe locul 22 din cele 33 de ţări participante. Aceleaşi studii arată că performanţele la citire, matematică şi ştiinţe au clasat Romania sub media internaţională, fiind întrecută de 33 de ţări şi depăşind doar opt. La studiile prin care au fost testate performanţele la matematică, fizică, chimie, biologie şi geografie, elevii romani din clasa a VIII-a au ocupat locul 25 din cele 38 de ţări participante.
Programele comunitare de educaţie – sub o singură agenţie
Agenţia pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale va administra programele comunitare -Învăţare pe tot parcursul vieţii-, -Erasmus Mundus- şi -Tineret în acţiune-, în perioada 2007-2013. Din această lună, Agenţia are calitatea de Centru Naţional Europass, de Unitate Naţională Eurydice şi de Birou Naţional Eurodesk. -Erasmus Mundus- este un program de cooperare şi mobilitate în învăţămantul superior. Obiectivul principal al acestui program este promovarea Uniunii Europene ca centru de excelenţă în spaţiul mondial al învăţămantului superior. -Erasmus Mundus- sprijină financiar crearea de cursuri de master, menite să atragă studenţi din afara spaţiului european. De asemenea, programul oferă granturi pentru studenţii din state terţe, pentru a urma aceste cursuri, precum şi granturi pentru studenţii din statele membre UE, care doresc să studieze în afara spaţiului comunitar. Obiectivul programului comunitar -Învăţare pe tot parcursul vieţii- este de a contribui, prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, la dezvoltarea Uniunii Europene ca societate avansată pe bază de cunoaştere, cu creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă bune şi cu o mai mare coeziune socială. În acelaşi timp, programul îşi propune să asigure o bună protecţie a mediului pentru generaţiile următoare. Programul -Învăţare pe tot parcursul vieţii- reprezintă o continuare a programelor -Socrates- şi -Leonardo Da Vinci-.
Şcoli revendicate
Activitatea catorva mii de elevi bucureşteni ar putea fi perturbată, deoarece şcolile în care îşi desfăşoară orele de curs la ora actuală au fost revendicate, conform legii, de foştii proprietari. Şcolile care sunt revendicate vor fi retrocedate în natură, pentru că aşa prevede legea, însă pe o perioadă de cinci ani proprietarul este obligat să nu schimbe funcţionalitatea unităţilor de învăţămant. Unii edili ai Capitalei sunt de părere că procedura de retrocedare în natură a şcolilor ar trebui eliminată. Se pare că la acest moment, cele mai multe notificări pe Legea 10/2001 şi pe legislaţia de fond funciar se află în sectorul 2. Pe listă figurează Liceul Teoretic -C.A. Rosetti-, Grădiniţa cu program prelungit nr. 9, Grădiniţa nr. 253, Şcoala pentru hipoacuzici şi Şcoala de Muzică nr. 4, retrocedată încă din 1999, dar preluată de proprietarul de drept abia în 2006.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
