Tot mai puțini elevi și profesori. Abandon școlar în creștere. "Concurență" ridicată la liceele teoretice. Învățământul profesional la… coadă. Tot mai mulți studenți. Aceasta este, pe scurt, realitatea din învățământul românesc. Ca urmare a reducerii numărului copiilor, populația școlară este în scădere. Potrivit statisticilor Institutului Național de Statistică, în anul școlar 1990/1991, populația școlară atingea 5.066.031, în timp ce în anul școlar 2006/2007 aceasta a scăzut până la 4.345.581. Din totalul populației școlare, cea mai mare parte, în medie 75%, o reprezintă elevii. În ceea ce privește copiii din grădinițe, numărul acestora a cunoscut o descreștere până în urmă cu doi ani. De atunci, numărul elevilor a crescut ca urmare a creșterii numărului nașterilor. Pe de altă parte, după cum se arată în revista de educație și atitudine "Școala românească", "singurul nivel educațional care a cunoscut o creștere semnificativă îl constituie cel universitar. Aici, se poate vorbi de o majorare de peste trei ori. Astfel, de la 192.810 studenți înscriși în anul 1990/1991, s-a ajuns la 785.506 în 2006/2007 și creșterea continuă. De data aceasta, majorarea are la bază faptul că în anii 1990 România avea cel mai mic număr de studenți raportat la 10.000 de locuitori comparativ cu alte state din Europa și se impunea creșterea numărului de studenți. Ceea ce s-a realizat nu doar prin alocarea anuală a unui număr tot mai mare de locuri la universitățile de stat, ci și prin apariția instituțiilor de învățământ superior particulare. Se poate spune că s-a produs un adevărat boom în privința numărului de studenți. De altfel, față de doar 83 de studenți la 10.000 de români, câți erau în 1990, s-a ajuns la 365 în anul universitar 2006/2007". Deși în țara noastră populația feminină este mai numeroasă decât cea masculină, tot băieții au fost mai atrași de urmarea unei forme de învățământ. În ultimii trei-patru ani, însă, s-a înregistrat o echilibrare a balanței, astfel că numărul fetelor care urmează o anumită formă de învățământ l-a depășit puțin pe cel al băieților, creșterea fiind de aproximativ… 1%.
În ceea ce privește personalul didactic, în perioada 1995-2001, la acest capitol țara noastră stătea bine. După 2001, însă, numărul profesorilor a scăzut semnificativ, astfel că în anul școlar 2006/2007 România avea numai 277.318 de cadre didactice.
În ceea ce privește învățământul profesional, acesta nu mai este deloc atractiv din cauză că "dobândirea unei meserii nu mai are aproape nicio valoare". Potrivit revistei "Școala românească", "majoritatea elevilor visează, când ajung să se înscrie în clasa a IX-a, să urmeze doar un liceu și, dacă se poate, matematică-informatică". Statistic, în învățământul profesional, față de 365.860 de elevi înscriși în anul școlar 1990/1991, în anul școlar 2006/2007 mai erau doar 250.383, ceea ce înseamnă o scădere cu peste 30%.
Pe de altă parte, după 1989 au luat amploare liceele și colegiile. În 18 ani, numărul elevilor din aceste forme de învățământ liceal a crescut cu peste 100%: 174.327 de elevi în anul școlar 1990/1991 și 361.917 în anul școlar 2006/2007. Liceele agricole sunt ca și inexistente, de la 125.893 de elevi în anul școlar 1990/1991 s-a ajuns la numai 7.531 elevi. Cât despre abandonul școlar la formele de învățământ preuniversitar, acesta este mai ridicat în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Vaslui, Mehedinți, Timiș, Tulcea, Maramureș, Sibiu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
