Învățământul preuniversitar obligatoriu din România are responsabilitatea de a transmite prin educație competențe-cheie, însă mulți elevi părăsesc școala fără a stăpâni competențele necesare integrării în societate. România se situează printre ultimele țări din UE la evaluările PISA, fapt ce semnalează probleme majore în calitatea educației: absolvenți cu un nivel deficitar al competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut. Calitatea scăzută a actului educațional este menționată printre vulnerabilitățile de țară, în timp ce rolul esențial al educației pentru dezvoltarea durabilă și securitatea națională este, de asemenea, evidențiat în documentele strategice ale României.
În acest context, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul în care competențele profesionale oferite de sistemul educațional din România în cadrul învățământul preuniversitar (liceal) sunt corelate cu cerințele pieței muncii. Au fost evaluate măsura în care sistemul de învățământ preuniversitar colaborează cu piața muncii, dar și relația dintre cifra de școlarizare și necesitățile angajatorilor. Auditul a fost efectuat în perioada aprilie-noiembrie 2025, iar intervalul supus auditării a fost 2022-2024.
Curtea de Conturi a constatat că politicile curriculare din învățământul liceal sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii, ceea ce conduce la o corelare limitată între competențele dobândite de elevi și nevoile reale ale angajatorilor. Deși actualizarea curriculumului se realizează pe baza evoluției pieței muncii, digitalizării, introducerii de competențe-cheie noi, tendințelor educaționale internaționale și a datelor de monitorizare (evaluări naționale, feedback-ul profesorilor și al elevilor, PISA etc.), reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați în procesul de elaborare a curriculumului. Învățământul liceal tehnologic și cel profesional par să aibă un avantaj, pentru că beneficiază de parteneriate reale cu mediul economic, stagii practice și ajustarea programelor la cerințele locale, însă filiera teoretică rămâne mai mult pe planul competențelor transversale și al adaptabilității, fără o legătură concretă cu piața muncii.
Referitor la mecanismele de colaborare instituțională între învățământul liceal și piața muncii, auditul remarcă absența unor structuri dedicate în cadrul ministerului, al inspectoratelor școlare și al liceelor pentru menținerea unei legături constante între educație și piața muncii, și care să vizeze oportunitățile de stagii de practică, consiliere profesională și adaptare a curriculumului pentru întreg învățământul liceal. Colaborările locale depind frecvent de inițiativa individuală a conducerii liceelor și se concentrează în principal asupra învățământului liceal tehnologic și profesional, generând inegalități între județe.
Auditorii au constatat că monitorizarea traseului absolvenților de liceu se realizează fragmentar, prin mecanisme diferite la nivel central și local, fără o bază de date unitară și interconectată. Lipsa unui cadru metodologic și a unor proceduri standardizate la nivel național privind monitorizarea traseului educațional și profesional al absolvenților, coroborată cu lipsa unei structuri cu personal responsabil de colectarea și interpretarea datelor, determină raportări parțiale între instituțiile implicate privind trasabilitatea.
Criteriul relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal teoretic nu este respectat. Potrivit raportului de audit, în cazul învățământului liceal tehnologic și al celui profesional, cerințele pieței muncii sunt avute în vedere în procesul de fundamentare a cifrei de școlarizare, în timp ce pentru învățământului liceal teoretic acest principiu nu se aplică. Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru liceele teoretice se bazează preponderent pe date retrospective privind ocuparea locurilor în anii anteriori și pe opțiunile elevilor, fără a integra în mod sistematic o analiză prospectivă a nevoilor pieței muncii sau o viziune de viitor privind inserția profesională a absolvenților.
Auditul subliniază că dezvoltarea parteneriatului dintre sistemul educațional și mediul economic poate contribui la adaptarea competențelor dobândite de elevi la exigențele mediului ocupațional, iar dintre recomandările formulate în cadrul misiunii menționăm:
Ø Inițierea și implementarea unui proces sistematic de analiză a modului de formare a competențelor în raport cu cerințele reale ale pieței muncii, în vederea actualizării periodice a politicilor publice educaționale pentru întreg învățământul liceal;
Ø Organizarea și dezvoltarea de activități menite să asigure o relație constantă și sistematică între învățământul liceal și piața muncii;
Ø Stabilirea unui cadru unitar de colectare, raportare și actualizare a datelor privind trasabilitatea educațională a absolvenților de liceu;
Ø Respectarea criteriului relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
CINE SA MAI VADA SAU SA FACA CORELARI INTRE DOMENIILE DE ACTIVITATI NATIONALE INVATAMANT, SANATATE, APARARE, SECURITATE, INDUSTRIE, AGRICULTURA , COMERT INTERIOR SI EXTERN, ETC ………….bolovanii, mucosi, etc ????????????
Cum adica cine sa mai vada ma,adica din 1990 pana acum s-a facut ceva bun in ministerul invatamantului in afara de scoaterea istoriei partidului comunist din carti ?, a da,s-au facut o gramada de universitatzi lucru si bun dar si rau pentru ca bani cu care se obtzinea un titlu univetsitar a diluat valoarea unui absolvent de facultate,altfel Kati Andronescu a fost cel mai prost ministrul din istoria postdecembrista a Romaniei pentru ca a desfiintat scolile profesionale si de parca asta nu era deajuns l-a sustinut pe don dottore Victor Viorel Ponta chiar si dupa ce s-a demonstrat nu doar de Emilia Sercan ca doctoratul lui era copiat,doctorate care dupa 1990 si astea au aparut cu tona dar utilitatea acestor doctorate in viata de zi cu zi a romanilor nu prea s-a vazut,de straini nici nu mai vorbesc,defapt dupa 1990 sau inmultzit „capabili” astia din Romania ca ciupercile dupa ploaie pe langa cei pomenitzi mai sus mai sunt si ofiteri superiori si generali din institutiile militarizate ale statului,generali care inainte de 1990 erau proportzional cu numarul militarilor romani,acum numarul mulitarilor s-a redus pt.ca numai este obligatorie armata in Romania dar numarul ofiterilor superiariori si al generalilor a crescut si varsata la care ashtia obtineau gradele astea mari adica experianta militara a scazut drastic pentru ca multzi dintre ei la nici 50 de ani deveneau di devin pensionari,alta anomalie votata de parlamentari Romani de dupa 1990,ceva de ras numai ca de ras, rad doar profitori ashtia care traiesc bine pe romanilor.