-Scolile Uniunii Europene sunt stapane pe deciziile lor-

– Cum arata descentralizarea?

– Procesul de descentralizare consta in transferul de responsabilitati si a puterii de decizie de la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii si al inspectoratelor scolare judetene la nivelul consiliilor locale si unitatilor de invatamant cu privire la proiectarea necesarului de fonduri, constructia si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli ale unitatilor scolare, alocarea resurselor pe unitati, executia bugetara si politicile de personal.

– Ce mai ramane in grija Ministerului Educatiei?

– MEDC si ISJ isi pastreaza ca principale responsabilitati elaborarea si punerea in aplicare a strategiilor de dezvoltare si modernizare a invatamantului, elaborarea si aplicarea politicilor privind continutul procesului instructiv-educativ, monitorizarea si evaluarea procesului educational, sustinerea unor programe nationale de investitii si de sprijin a unitatilor din zonele defavorizate, a unor propuneri cu caracter social si finantarea unor actiuni si manifestari nationale si internationale de stimulare a inaltei performante in domeniile invatarii, educatiei, artei si sportului scolar.

– Descrieti-mi o scoala descentralizata…

– Unitatea de invatamant va fi o institutie publica avand personalitate juridica, cu o conducere proprie, conturi proprii la trezorerie sau in banci si in care – potrivit legii – directorul unitatii este ordonator de credite. La conducerea unitatii va exista un consiliu de administratie format din director, director adjunct, reprezentanti ai profesorilor, reprezentanti ai agentilor economici, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului si una-cinci cadre didactice (la licee si un reprezentant al elevilor din ciclul secundar superior).

– Inteleg ca se schimba si modul de finantare…

– Unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

Finantarea unitatilor se realizeaza prin doua forme: finantarea de baza si finantarea complementara.

Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli al caror nivel este determinat nemijlocit de numarul de elevi din scoala, respectiv cheltuieli de personal si cheltuieli pentru materiale si servicii curente, dar si cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu exceptia cheltuielilor care se suporta din bugetul de stat. Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard pe elev/prescolar.

Finantarea complementara se refera la cheltuielile cu consolidari, investitii si reparatii capitale, la subventii pentru internatele si cantinele scolare, la costurile pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale, cheltuieli cu bursele si transportul elevilor, cadrelor didactice de predare si didactice auxiliare, cheltuielile pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit.

Si concursurile scolare, activitatile educative, cultural-artistice, sportive, turistice etc. intra tot pe finantarea complementara.

Venituri proprii pentru scoli si licee

In conditiile noii legislatii, unitatile de invatamant preuniversitar de stat vor putea obtine venituri proprii. Acestea nu vor diminua finantarea de baza si finantarea complementara.

Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotarare a consiliului de administratie.

Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatilor de invatamant.