Ministerului i se reproșează faptul că variantele de subiecte pentru examenul de bacalaureat sunt prea dificile. Părinții și profesorii susțin că, din motive de propagandă electorală, ministrul Educației este pe cale să mai transforme încă o generație de elevi într-una de sacrificiu, doar din dorința de a aduce schimbări în educație. Potrivit profesorilor și părinților, învățământul de stat este unul mediu și nu de elită, prin urmare și subiectele trebuie să fie de nivel mediu. Liceenii de clasa a XII-a sunt cei care se revoltă la vederea variantelor prin care MECT vrea să le ușureze eforturile în prag de examen.
Itemi prea dificili pentru nivelul de pregătire al unui elev din an terminal, termeni mult prea pretențioși, formulări ambigue sau subiecte prea generale. Spre exemplu, deși manualul de Istorie Integrată, după care se pregătesc elevii de clasa a XII-a, se axează pe Evul Mediu și perioada antichității, cei care au elaborat variantele de bac au pus accentul pe epoca modernă. Pe de altă parte, elevii din anul școlar 2007-2008 nu se mai pregătesc după manualul de istorie clasic. Pentru a lua diploma de bacalaureat, elevii au de parcurs atât istoria românilor, cât și cea universală. Printre subiectele de la bac au apărut și unele legate de politicile culturale ale altor țări. Concret, la subiectul II al variantelor I-V, liceenilor li se cere să știe reforme ale învățământului, politici practice sau motivații religioase din Rusia secolelor XIX-XX. Informații care, nu sunt tratate în manualele școlare. "Se punctează coerența și pertinența argumentărilor", se precizează printr-o notă explicativă a unei cerințe pe care liceenii o au de rezolvat. În cerința 8, subiectul I, al celei de-a XIV-a variante, elevii de clasa a XII-a trebuie să argumenteze, "printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia diplomația promovată de români face parte integrantă din relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începutul modernității". Se vede de departe ambiguitatea frazei, pentru că nu există informații în materia studiată de elevi. Cerința 8 este confuză și pentru că sfârșitul Evului Mediu și începutul modernității, sfârșitul secolului XVIII – 1800, coincide cu ultima fază a existenței domniilor fanariote, când funcția externă a Principatelor Române a fost anihilată. Despre ce fel de diplomație putem vorbi la sfârșitul Evului Mediu și începutul modernității? Putem vorbi de o diplomație a statelor românești? Despre memoriile boierești? Încă nu am găsit nici noi un răspuns.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
