3,9 milioane de irlandezi decid soarta Europei

Astazi, Irlanda va vota pentru a doua oara ratificarea Tratatului de la Nisa, a carui intrare in vigoare este esentiala procesului de extindere a Uniunii Europene, in pericol de a fi amanat cu cel putin un an in cazul unui NU. De rezultatul acestei consultari populare depinde soarta a 10 state candidate la aderare. Singura dintre cele 15 membre ale UE care supun tratatele europene unui referendum obligatoriu, Irlanda a avut ocazia de a reflecta asupra semnificatiei apartenentei ei la comunitatea europeana. In timpul primului plebiscit, clasa politica a fost victima unui exces de incredere. De aceasta data, ea s-a mobilizat, dar succesul ei depinde de prezenta la urne si de popularitatea Guvernului.

-Doresc din toata inima sa invinga DA. Dar, indiferent de rezultat, noi am trait o dezbatere salutara prea mult timp amanata-. Artizan al angajamentului european al Irlandei, Padraig White, supranumit si -Tigrul celt-, a rezumat intr-o fraza extraordinarul lux democratic de care beneficiaza tara sa de 3,9 milioane de locuitori, adica 0,8 % din populatia Uniunii. Astazi, pentru a doua oara in 16 luni, irlandezii voteaza ratificarea Tratatului de la Nisa. De decizia lor depinde, in mare masura, viitorul Europei si cel al extinderii cu 10 state candidate.

-Nimic nu pledeaza pentru un NU-

In iunie 2001, cei carora li se spunea -elevii moderati ai Europei- au respins textul. Din lipsa de incredere. A fost un scrutin marcat de un puternic absenteism. Intre timp, populatia a avut timp sa mediteze la ceea ce inseamna a fi membru al UE, o terapie politica de grup, un adevarat laborator al perceptiei civice a Europei, al carui produs va avea consecinte istorice. Si totusi, de ce Irlanda a pus la indoiala Europa? Profesorul Institutului pentru studii economice si sociale din Dublin, John FityGerald, confirma: -Din punct de vedere economic, nimic nu pledeaza pentru un NU. O incetinire a procesului de extindere va avea urmari negative pentru economia irlandeza, care exporta in spatiul comunitar aproximativ 90% din productie. Niciodata Uniunea Europeana nu a fost atat de importanta pentru Irlanda-, comenta analistul.

Singura teama: imigratia

Atunci, care este motivul ? Paradoxal, daca este sa dam crezare concluziilor unor observatori, in Irlanda nimeni nu se va opune largirii. Dar in spatele acestei fatade se ascunde o teama: imigratia. -La reuniunile publice, daca cineva incerca sa abordeze subiectul, era imediat pus la punct-, relata Eimear Ni Bhroin, purtator de cuvant al filialei irlandeze a Miscarii Europene. Pentru niste oameni prea putin obisnuiti cu imigratia, instalarea in tara lor, in urma cu doi ani, a unui important contingent de refugiati africani a trezit, potrivit cotidianului elvetian -Le temps-, frici irationale, care au generat ostilitate la Tratat.

Efecte colaterale

Pe acest fundal, intreaga clasa politica a Irlandei s-a mobilizat pentru a infrange rezistenta electoratului. -Un DA ar garanta Irlandei posibilitatea de a juca un rol constructiv in procesul de largire, care va reuni continentul divizat de mai bine de o jumatate de secol-, declara premierul Bertie Ahern. -Un DA ar permite, de asemenea, Irlandei sa ramana in inima Europei si sa beneficieze de pe urma acestei extinderi, asa cum a facut-o si inainte-, continua el. In ultima instanta, Ahern este constient de faptul ca referendumul de astazi se poate transforma si intr-un vot de protest impotriva cabinetului pe care-l conduce. De la alegerile generale din mai, popularitatea echipei lui Ahern este in scadere, ca urmare a reducerilor bugetare in sectoarele sanatatii si educatiei. In plus, un scandal in care a fost implicat fostul ministru de externe a plasat Guvernul intr-o lumina nefavorabila.

-Nu exista un plan B-

Daca irlandezii resping si de aceasta data Tratatul, extinderea va fi intarziata. -Daca va fi NU, totul se va opri-, recunostea un inalt functionar al Comisiei Europene. Problema este ca, potrivit aceleiasi surse, -nu exita un plan B-. Au fost, totusi, retinute doua piste. Este posibil ca o parte a dispozitiilor incluse in Tratatul de la Nisa referitoare la extindere sa fie recuperate in viitoarele tratate de aderare propuse candidatilor, precum si in lucrarile Conventiei privind viitorul Europei. Pe de alta parte, asa cum scria -The Irish Times-, Guvernul sau Parlamentul ar putea da publicitatii o declaratie care sa stipuleze ca votul irlandez nu se opune largirii. Doua variante ce raman insa tributare vointei politice a liderilor politici. -Daca va fi DA, negocierile de aderare vor putea fi incheiate la Copenhaga, la sfarsitul lui decembrie-, nota publicatia citata.

Punctele nevralgice ale UE

Dar pana la finalizarea negocierilor, Cei 15 mai au de rezolvat cateva probleme. In primul rand este vorba de relatiile ei cu NATO, iar primul test in acest sens se va consuma in Macedonia, unde Uniunea va prelua conducerea unei misiuni de pace. Numai ca, spus pesimistii, UE nu dispune nici de personal militar, nici de echipamente si material de informatii. In al doilea rand, este vorba de politica externa. Pentru ca, nota -Le temps-, -este greu sa vorbesti o singura limba in interiorul unei organizatii ce reuneste aliati ferventi ai Statelor Unite si state neutre. Urmeaza apoi politica agricola, unde, iarasi, apare necesitatea identificarii unei politici comune pentru 15 state cu traditii diverse. Si, nu in ultimul rand, Pactul de stabilitate a zonei euro. Nu mai departe decat joi seara, presedintele Comisiei Europene califica respectivul Pact -drept stupid, ca toate deciziile care sunt rigide-. Imediat s-au ridicat voci revoltate. -Pactul de stabilitate se ridica deasupra oricarei situatii de conjunctura, este baza cresterii economice, a reformelor si stabilitatii in Europa-, a lansat seful Guvernului spaniol, Jose Maria Aznar. -Nu Pactul este stupid, stupizi sunt cei care cred ca viitorul Europei se poate construi pe datorii si deficite-, a adaugat, la randul sau, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker.