Argentina calca in picioare liberalismul economic marca FMI

Analistii se tem de o reactie in lant a Americii Latine

Adoptarea de catre noul Guvern al Argentinei a unor politici economice salvatoare aflate la polul opus celor preferate de Fondul Monetar International – considerat, de altfel, partial responsabil de criza in care se zbate statul sud-american – pune din nou sub semnul intrebarii eficienta acestuia, precum si beneficiile pietei si ale comertului liber, idei definitorii pe care le promoveaza organismul international in intreaga lume, scrie publicatia americana -International Herald Tribune- in editia sa de ieri. Doua dintre masurile anuntate la Buenos Aires ingrijoreaza cu precadere Fondul: devalorizarea puternica a monedei nationale, peso, si suspendarea platii datoriei externe.

Desi noile masuri vor avea un impact minor pe pietele financiare, analistii economici au lansat deja avertismente cu privire la o eventuala -contagiune politica- cu epicentrul in Argentina – -inghetarea- de catre statele vecine a reformelor economice asemanatoare celor argentiniene si promovate cu sprijin ferm din partea FMI. Fapt care se traduce intr-o scadere ingrijoratoare a popularitatii institutiei internationale, confruntata deja cu unele probleme din cauza deciziei Administratiei Bush de a-i restrange bugetul.

Criticile sosesc din toate partile. Liberalii argumenteaza ca FMI a dat lovitura de gratie economiei argentiniene, impunandu-i, drept conditie preliminara acordarii imprumuturilor de miliarde de dolari, reducerea cheltuielilor publice si cresterea impozitelor intr-un moment extrem de nepotrivit – in plina recesiune. La randul lor, factiunile conservatoare spun ca Fondul a continuat sa pompeze bani in economia argentiniana, mult dupa ce devenise evident ca pachetul de masuri premergatoare revoltei populare din decembrie este ineficient. Nu mai putin de 11 miliarde de dolari s-au dus pe apa sambetei in ultimii doi ani, adauga acestia. La polul opus, unii oficiali din America Latina, bancheri occidentali si multi argentinieni sustin ca FMI a inghetat o transa salvatoare din imprumutul promis responsabililor de la Buenos Aires chiar in momentul in care Argentina facuse cativa pasi inainte si era pe punctul de a recapata increderea investitorilor si de a da un impuls mult asteptat unei economii aflate in recesiune de 43 de luni.

Fondul vrea sa colaboreze cu Buenos Aires

La toate aceste critici, oficiali ai Fondului raspund ca problema argentiniana i-a pus intr-o situatie fara iesire: fie sprijineau in continuare politicile economice ale Argentinei, desi stiau ca sunt sortite esecului, fie incercau sa impuna propriile masuri unui guvern ales in mod democratic care ar fi refuzat sa le puna in aplicare. Temandu-se totusi ca un eventual esec al noilor politici economice sa nu ii fie din nou pus in carca, FMI si-a reiterat dorinta de a colabora cu Guvernul de la Buenos Aires, dar a insistat asupra faptului ca numai Executivul argentinian are puterea de a decide asupra masurilor necesare in urmatoarea perioada.

Masurile anticriza

Noul ministru al economiei, Jorge Remes Lenicov, a anuntat, ieri, pachetul de masuri menit sa scoata din criza economia argentiniana. Intregul program se invarte in jurul devalorizarii monedei nationale, mentinuta artificial pana acum la paritate cu dolarul american, si a reesalonarii uriasei datorii externe de circa 142 miliarde de dolari. Pentru a evita agravarea crizei sociale, in contextul in care pretul serviciilor publice va creste semnificativ, iar unele produse nu se mai gasesc in rafturile magazinelor, Guvernul a adoptat masuri de protectie pentru cei 2,5 milioane de someri (18,3% din populatia activa), aflati deja intr-o situatie precara. Alte initiative de urgenta se afla pe agenda Executivului:

– stabilirea unui sistem dublu de schimb valutar peso – dolar: un regim fix rezervat comertului exterior de 1,40 sau 1,50 peso pentru un dolar si un regim liber pentru restul economiei;

– sistemul de schimb valutar ia in calcul trei monede: peso, dolarul si moneda braziliana, real, Brazilia fiind principalul partener comercial al Argentinei;

– datoriile in dolari ale companiilor, dar si ale persoanelor fizice vor fi convertite in peso;

– in momentul in care economia va intra pe un fagas normal, Guvernul va cere un nou imprumut de 15 miliarde de dolari Fondului Monetar International si altor organisme financiare;

– depozitele bancare sunt inghetate pentru urmatoarele 180 de zile (retragerile nu pot depasi 250 de dolari pe zi). La sfarsitul acestei perioade, banii vor fi returnati treptat depunatorilor;

– bugetul pentru 2002 este unul de austeritate, iar dezechilibrul dintre venituri si cheltuieli nu va depasi 30 miliarde de dolari;

– proiectul privind introducerea unei a treia monede, argentino, idee care i-a apartinut fostului presedinte interimar Adolfo Rodriguez Saa, a fost abandonat.