Băsescu: scutul a devenit operațional iar sudul României este protejat

NATO a adoptat oficial scutul antirachetă conceput de Statele Unite pentru apărarea Europei. Conceput inițial sub administrația George Bush, acest sistem defensiv a devenit treptat un bun comun de care se vor bucura direct mai multe state europene precum Polonia, România, dar și Turcia iar în subsidiar acest sistem va apăra întreaga Europă de eventuale amenințări balistice. Oficializat în 2010 la summitul NATO de la Lisabona, la doi ani distanță, scutul antirachetă devenit acum al NATO, a intrat în prima sa fază operațională. Scopul acestui sistem este de a proteja Europa de eventuale tiruri provenind din Orientul Mijlociu, a susținut duminică un oficial din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Etapa inaugurată ieri este prima dintre cele patru etape care vor conduce la instalarea completă a sistemului de apărare antirachetă, bazat pe o tehnologie americană, la orizontul anilor 2018-2020. „Să ne apărăm împotriva rachetelor este indispensabil. Ne confruntăm cu amenințări reale“, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen înainte de deschiderea summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Chicago. Scutul antirachetă  este puternic criticat de către Rusia, care îl consideră o amenințare la adresa securității sale și cere să fie asociată sistemului sau, în caz contrar, să primească garanții că acesta nu va viza capacitatea sa de disuasiune nucleară. Alianța Nord-Atlantică încearcă să convingă Moscova că ea nu consideră Rusia drept o amenințare, spre deosebire de Iran sau de alte țări dotate cu rachete balistice. Comandat de la baza Ramstein (Germania), scutul va fi compus dintr-un radar ultraputernic instalat în regiunea Anatolia (sud-estul Turciei) , rachete de tip SM-3 instalate la bordul unor fregate de tip Aegis staționate în Marea Mediterană și din interceptori tereștri instalați în România și Polonia.

Scut în parametri stabiliți

Cu această ocazie, șeful statului Traian Băsescu a declarat ieri la Chicago că , în urma deciziei luată de NATO, de operaționalizare a primei faze a scutului antirachetă, cel puțin sudul României este protejat antibalistic, din 2015 protecția fiind extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcțiune a bazei Deveselu. „În momentul de față, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluție definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu și-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de față, începând de astăzi. Ați observat, probabil, în discursul meu, că punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document, cu toată geografia lui. Vom vedea dacă așa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parțial, teritoriul României în momentul de față este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică și ea vine să garanteze cetățenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele“, a afirmat președintele Băsescu, într-o conferință de presă. ?ê?£eful statului a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaționalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mișcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României. „Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două amplasate în niște zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două. Când e una e doar sudul României acoperit“, a spus Băsescu. De asemenea, el a subliniat că, dincolo de acoperirea din acest moment a scutului, mai importante sunt „semnalul politic și voința ca această capabilitate să fie funcțională la acest Summit“. Președintele a reiterat disponi­bilitatea României și a SUA, când întreg sistemul va fi operațional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.

Securitatea energetică, prioritate zero

Pe lângă acest sistem de rachete, șeful statului a declarat că aceste eforturi trebuie susținute și de inițiative ale NATO legate de securitatea energetică a Europei, dar și de implicarea mai activă a NATO în securizarea vulnerabilităților cibernetice. „România consideră necesară asumarea unui rol mai mare a NATO atât în plan politic cât și operațional în câteva domenii: primul fiind securitatea energetică, al doilea vizează combaterea terorismului și cel de-al treilea este legat de atacurile cibernetice. Dăcă până acum Alianța a fost practică și pragmatica în lupta împotriva terorismului, în probleme de securitate energetică și cibernetică au rămas doar la nivel de declarații politice“.

Boicot rusesc

Chiar dacă Rusia a ales să boicoteze acest summit al NATO, tocmai din cauza amplasării scutului antirachetă în apropierea granițelor sale, secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen a declarat ca NATO este dispusă să continue dialogul cu Rusia în privința scutului antirachetă european. „Vom continua dialogul cu Rusia“, a promis Rasmussen într-o conferință de presă organizată la deschiderea summitului NATO de la Chicago. Conform acestuia, decizia de implementare a scutului antirachetă a fost luată de NATO cu scopul de a proteja populația țărilor europene de o amenințare balistică și nu putea fi „blocată de Rusia“. „Este o decizie a NATO, dar am invitat Rusia să coopereze în acest domeniu, iar invitația noastră rămâne de actualitate“, a subliniat Rasmussen. „Sper că Rusia își va da seama că este în interesul nostru comun să cooperăm privind scutul antirachetă“, a precizat el. Moscova și Washingtonul au convenit la summitul NATO de la Lisabona, din 2010, să coopereze în domeniul scutului antirachetă european. Totuși, cele două părți nu au ajuns la un acord privind arhitectura viitorului sistem, iar SUA refuză să ofere garanții scrise că scutul nu va amenința potențialul nuclear rus. La rândul său, preșdintele Traian Băsescu a spus că România dorește o transparența totală în privința acestui scut în raport cu Rusia, dar nu va aceepta niciun amestec al Moscovei în decizia suverană ca România să-și poată proteja cât mai bine teritoriul. „România susține o transparenta totală a informațiilor în raport cu Federația Rusă pentru a crea condiția de încredere. În același timp România respinge orice soluție în care un terț din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiții legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetățenilor noștri și a siguranței teritoriului României“. ?ê?£eful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov, a declarat la începutul acestei luni că Rusia nu exclude folosirea preventivă a unor arme împotriva sistemelor antirachetă ale NATO din Europa, această soluție fiind totuși una excepțională, scrie RIA Novosti. La rândul său, șeful Consiului Național de Securitate, Nikolai Patrușev, a declarat că, în 2020, sistemul antirachetă ar putea avea capacitatea de a intercepta rachete balistice intercontinentale ale Rusiei.

Apărare inteligentă

Din cele circa 25 de proiecte din cadrul noului concept de „smart defense“ care presupune o concentrare asupra folosirii în comun a resurselor , NATO a adoptat duminică 20 dintre acestea. Danemarca conduce proiectul în cazul folosirii muniției de precizie. Acestea presupune remedierea problemelor privind lipsa muniției de precizie în special bombe cu sistem de ghidare, care pot apărea în operațiuni, cum a fost cazul în Libia. Este vorba despre instaurarea unor depozite de muniție comune, unde taxele vor fi suportate la comun de țările participante ceea ce va oferi fiecăruia dreptul de a folosi stocul de muniție în funcție de valoarea contribuției. Italia va conduce un proiect referitor la folosirea roboților pentru dezamorsarea minelor. Acesta prevede prevede indentificarea, apoi achiziționarea la comun a unor roboți comandați prin radio, cel mai bine adaptați pentru neutralizarea minelor și bombelor artizanale, principala armă a insurgenței afgane, care le plasează în special pe marginea drumurilor. Germania conduce un proiect de patrulă aeriană maritimă care presupune crearea unui grup multinațional de avioane de patrulă maritimă aparținând țărilor participante, care va fi pus la dispoziția lor la cerere. SUA va conduce un proiect care prevede centre comune de mentenanță pentru vehiculele blindate de tip MRAP rezistente la mine, cu care s-au dotat numeroase țări membre NATO după intervenția din Afganistan, pentru producții la scară mare. NATO mai propune și programul AGS ce prevede achiziționarea de către Alianță a cinci avioane fără pilot de supraveghere aeriană la înaltă altitudine, Global Hawk. Alte proiecte de „apărare inteligentă“ fac referire la folosirea comună a instalațiilor medicale, manipularea carburanților sau sisteme de recunoaștere și supraveghere.

Mădălin Necșuțu