S-a mai prabusit un mit. Imaginea gigantului media Bertelsmann, construita cu grija zeci de ani, a fost devastata de un studiu realizat chiar la comanda sa de o echipa de profesori de istorie, care scoate la iveala legaturile companiei cu regimul nazist al lui Adolf Hitler si demonstreaza, punct cu punct, ca succesul acesteia a fost construit ca urmare a unei inteligente campanii de falsuri.
Cele 800 de pagini de cercetari si concluzii – publicate la inceputul saptamanii – nu detaliaza numai rolul jucat de Bertelsmann in timpul celui de-al Treilea Reich, ci dovedeste ca grupul media s-a folosit chiar de serviciile celor internati in lagarele de munca din statele baltice. Autoritatile britanice, care au administrat dupa sfarsitul razboiului acea parte din Germania unde se afla sediul Bertelsmann, au stiut toate acestea, dar au preferat sa inchida ochii, sustin istoricii.
Astfel, Heinrich Mohn, presedintele Bertelsmann, a obtinut licenta pentru a publica carti si a putut demara campania de reconstruire a imaginii imediat dupa ce aliatii au ocupat Germania. Istoria oficiala a companiei sustine ca aceasta a avut de suferit in timpul regimului nazist, cartile sale fiind cenzurate din cauza -activitatilor subversive-. In ce au constat acestea ne spun acum istoricii, care sustin doua variante: Bertelsmann a fost inchisa in 1944, pentru ca reprezenta un rival economic al presei de partid sau din cauza unor neregularitati privind stocurile de hartie. Nici vorba ca l-ar fi infruntat pe Hitler.
Mai mult, Mohn – al carui fiu, Reinhard, conduce si acum compania din umbra, in mare masura o afacere de familie – a facut parte dintr-o grupare care a sprijinit financiar regimul nazist, iar una dintre fiicele sale s-a inregimentat in aripa de tineret a partidului. Este adevarat ca optiunea pro-nazista a lui Mohn pare a fi fost dictata mai degraba de mirajul banilor decat de sentimente antisemite, stiut fiind ca s-a incumetat sa ajute personal cativa evrei persecutati in acea vreme.
De la imnuri si texte religioase la materiale de razboi
Afacerea a fost infloritoare imediat dupa venirea la putere a lui Hitler, in 1933. Compania nascuta in 1835, care se ocupase pana atunci de presa teologica, s-a transformat intr-o intreprindere comerciala de mare impact, axata in special pe publicarea unor materiale propagandistice care erau trimise soldatilor din prima linie. Cel putin 50 dintre cele 1.200 de titluri (in total circa 20 milioane de carti) scoase pe piata in acea perioada pot fi considerate antisemite. O parte dintre materiale au fost considerate chiar prea sangeroase de catre puterea de la Berlin, atat de departe a mers devotamentul celor de la Bertelsmann.
Patru ani de cercetari
Banii adunati in timpul regimului nazist, relatiile si increderea acordata de aliati dupa terminarea razboiului au ajutat compania ca in numai cativa ani sa devina cel mai mare grup de edituri din lume, cel mai mare grup de televiziune din Europa si unul dintre cele mai importante companii pe piata americana, pe care o domina net. Pe plan international, este al cincilea mare grup media.
Inceputul vremurilor mai putin fericite a fost marcat in 1998 de un discurs al presedintelui de atunci al companiei, Thomas Middelhoff, care a tinut sa precizeze ca Bertelsmann este -una dintre putinele companii media neevreiesti care au fost cenzurate si inchise de regimul nazist-. El cita atunci din istoria oficiala a grupului, publicata cu 13 ani in urma. Remarcele sale au starnit o serie de critici in Germania, unii ziaristi si istoricii declarand public ca, din contra, compania a intretinut relatii dintre cele mai bune cu nazistii.
Replica Bertelsmann a venit patru luni mai tarziu, cand Middelhoff a numit o comisie independenta care sa investigheze istoria grupului. Numai ca rezultatele nu au fost nici pe departe cele asteptate de reprezentantii companiei.
Publicarea concluziilor intervine intr-un moment extrem de delicat, in deschiderea Targului de Carte de la Frankfurt, dominat in general de Bertelsmann, care, deocamdata, este singurul grup media ce si-a investigat oficial trecutul. Alte companii germane au facut acelasi lucru, in special firme consacrate pe plan international, pentru care imaginea este un instrument foarte important. Printre acestea: Alliantz, Siemens (a folosit fortele de munca din lagare, dar sustine ca a fost obligata de regimul nazist), Volkswagen (liniile sale de productie erau ticsite cu evrei), Daimler Chrysler (a platit voluntar compensatii de milioane de dolari fostilor detinuti din lagarele de concentrare), Deutsche Bank (care a admis implicarea in construirea lagarului de concentrare de la Auschwitz, unde au murit 1,5 milioane de oameni), Degussa (a recunoscut in 1997 ca a fost probabil implicata in topirea aurului confiscat de la evrei).
O companie-gigant
Activitati in 51 de tari, pe cinci continente
80.296 de angajati
Venituri: 20,04 miliarde de euro (2000/2001), dintre care 32,2% – SUA , 30,6% – Germania, 31, 5% – alte state europene, 5,7% – alte tari
Componente: RTL Group, Direct Group, BMG, Gruner + Jahr, ARvato, Random House, Bertelsmann Springer
Actionari: Fundatia Bertelsmann (57,6%), grupul Bruxelles Lambert (25,1%), familia Mohn (17,3%).
Publicatii, posturi radio-TV: Evenimentul Zilei (Romania), Nepszabadsag, RTL Klub (Ungaria), Blic (Iugoslavia), FT Deutschland (primul ziar al secolului XXI), Stern, Focus, Sachsische Zeitung, RTL, RTL II, Super RTL (Germania), Novy Cas (Slovacia), Channel 5 (Marea Britanie), Antena 3 (Spania) , M6 (Franta) , RTL 4 (Olanda)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
