Presa belgiana a numit aceasta prima prezenta a presedintelui Bush la Bruxelles drept -botezul focului-. Intr-adevar: scutul antiracheta-, protectia mediului, pedeapsa cu moartea sunt tot atatea puncte de frictiune cu aliatii europeni ai noului locatar de la Casa Alba, perceput de aceasta parte a Atlanticului ca un lider neexperimentat. Neincrederea cu care este primit in Europa a fost un motiv de reala surpriza pentru America, obligata sa constate ca puterea de seductie a noului ei presedinte nu opereaza in Europa. Rezerva reciproca este alimentata de o prapastie intre ierarhiile de valori, pe care platitudinea discursurilor oficiale nu o poate masca. Cu exceptia marilor cotidiene americane, care l-au sustinut pe Al Gore si care se fac ecoul criticilor europene, mass-media populara se intreaba asupra -antiamericanismului- european cu o oarecare virulenta.
-Sustin identitatea europeana de aparare, atata timp cat ea nu mineaza NATO-
Reuniunea speciala a Consiliului Nord-Atlantic in prezenta sefilor de stat, fara a fi proiectata sa ia decizii, a avut pe masa subiecte dintre cele mai fierbinti. Intalnirea a servit, in primul rand, la trecerea in revista cat mai deschis posibil a acestor dosare – scutul antiracheta, desigur, dar si situatia prezentei militare aliate in Balcani si initiativa europeana de aparare, care a reusit sa-i surprinda pe americani. Pozitiile s-au apropiat?????? totusi, in ultima vreme, intre SUA si cei mai sceptici dintre europeni (Franta si Germania). Aliatii -refuza sa acorde sprijinul- pentru scutul antiracheta, mai degraba decat -se opun proiectului-. Intr-un al doilea dosar, Bush a revenit deja asupra promisiunilor electorale de a retrage trupele americane din Balcani (SFOR, KFOR). -Nu avem intentia sa ne abandonam aliatii- – a dat asigurari presedintele SUA, iar ipoteza este cu atat mai putin probabila cu cat NATO are ingrijorari reale cu privire la tensiunile din Macedonia.
In sfarsit, ultimul dintre -dosarele grele- ale reuniunii a fost politica proprie de aparare pe care UE incearca sa o puna pe picioare prin crearea unei forte de reactie rapida de 60.000 de persoane. George Bush nu se opune in principiu, cu conditia ca acest proiect sa nu afecteze unitatea NATO.
O problema apare insa in ceea ce priveste Turcia. Bush a cerut o transparenta totala in procesul de decizie a celor 15 in ceea ce priveste tarile membre NATO, dar nemembre UE. Turcia, membra a NATO si candidata eterna la UE, refuza ca mijloacele NATO sa fie puse la dispozitia europenilor in politica lor de aparare fara negocieri. Turcia se teme ca nu va fi consultata daca se va produce o criza in imediata sa vecinatate, de exemplu, in Cipru…
O reuniune NATO la un asemenea nivel nu s-a mai petrecut de la summitul de la Washington, din 1999, iar urmatoarea va avea loc abia in noiembrie 2002, la Praga. La Bruxelles a fost un bun prilej de a face un bilat de etapa – pentru a masura progresele obtinute si divergentele aparute in evolutia lucrurilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
