Budapesta își trimite agenții revizioniști în campania electorală din România

Scandalul aducerii cenușii scriitorului filo-nazist Jozsef Nyiro în România nu a repre­zentat decât un preambul al adevă­ratelor intenții ale Ungariei vizavi de comunitatea maghiară din țara noastră. O problemă artificial creată care a ascuns tot timpul o dorință de sprijin politic pentru Partidul Civic Maghiar (PCM), o formațiune politică născută din pulpana extremistului Laszlo Tokes și sub patronajul politic al Budapestei. Autoritățile ungare au considerat în ultimii ani UDMR-ul mai mult un partid „colaboraționist“ și nu o „coloană a V-a“ a intereselor Budapestei în România. Schisma politică dintre UDMR și extremistul Laszlo Tokes avea să schimbe optica Ungariei despre cine trebuie sprijinit în România și cine nu. Treptat, liderii PCM au început să primească atenție din partea Ungariei iar oficiali maghiari au început să tot „curgă“ în zona Ardealului. Cu mesaje mai codate sau mai explicite, întotdeauna aceștia au transmis apeluri elocvente – „Să fie Ardealul, așa cum a mai fost“ (soția ambasadorului Oszkar Fuzes) – către comunitatea maghiară din Transilvania. În 2010, regimul Viktor Orban de la Budapesta avea să dea mesaj revanșard clar, atunci când s-au comemorat 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Aceste acțiuni revizioniste au continuat apoi pe două planuri: intern și cel extern prin agitarea acestor sentimente în sânul comunității de maghiare de peste hotarele Ungariei.
În acest context, marți după-amiază, România l-a primit pe președintele Legisla­tivului ungar, Laszlo Kover, un personaj interesant care a primit misia de a vântura apele în România. Pregătirea sa ca fost ministru fără portofoliu al Ministerului Serviciilor Civile de Informații (1998-2000) îl recomandă pentru acest tip de acțiuni provocatoare.

Politici pe termen mediu-lung

Ziua de marți a fost dominată de o serie de replici mai puțin diplomatice între acesta și premierul Victor Ponta. Ieri, șeful guvernului român a cerut miniștrilor de Externe și Interne să menține o poziție fermă față de președintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, arătând totodată că acțiunile oficialului maghiar au o țintă pe termen lung, dar că autoritățile române sunt „mai deștepte“ și nu se vor lăsa provocate. „Ținta mai lungă“ despre care vorbește Ponta face referire la încercările Budapestei de a reduce pe termen mediu influența actuală a UDMR în rândul comunității maghiare și creșterea bazinului electoral al PCM-ului lui Tokes prin agitarea unei politici autonomiste și revanșarde mult mai agresive într-un fundal de instabilitatea socială. Situație creată de proasta administrare a județelor Harghita și Covasna (unele dintre ultimele din țară) de către primari aleși de criterii etnice și nu de performanță. Plus o „oligarhie“ locală bazată în special pe afaceri în industria lemnoasă și mai puțin pe dezvoltarea altor ramuri economice sustenabile pentru populația locală. Mesajul politic al forțelor din această zonă a făcut referire la autonomie ca unică posibiltate de dezvoltarea, vina pentru proasta administrare fiind dată mereu pe autoritățile centrale care, chipurile, țin deliberat în sărăcie această zonă pe considerente etnice. În acest context, Ponta le-a cerut ieri miniștrilor să-i să se abțină de la orice formă de răspuns la provocările Budapestei. „Vreau să vă rog în același timp să arătăm că noi suntem mai raționali sau, ca să mă exprim mai nediplomatic, noi suntem mai deștepți, nu ne lăsăm provocați și nici nu ducem lucrurile dincolo de limita normală. Eu cred că provocările de acest gen au o țintă pe termen lung și trebuie să ne apărăm interesele naționale,lucrurile care țin de identitatea noastră și de prezența în Europa“, a spus ieri Ponta la începutul ședinței de guvern, în fața presei.  Acesta a declarat anterior că atitudinea președintelui Parla­mentului ungar de a veni în România pentru a face campanie electorală în favoarea unei forțe extremiste este reprobabilă, dar că speră totuși ca acesta să respecte măcar legile, „pentru că normele de vecinătate parcă le-a încălcat“. El a arătat că a discutat cu miniștrii români de Externe și Interne despre această situație, dar că nu dorește să „inflameze cazul“ și să creeze un conflict din cauza iresponsabilității unui singur om, chiar dacă acesta ocupă o funcție importantă. Ponta a mai spus că președintele Parlamentului ungar poate fi declarat „persona non grata“ de către Ministerul român al Afacerilor Externe dacă atitudinea sa va depăși limita legii și principiul bunelor relații dintre România și Ungaria.

Ceartă de campanie

Conștient de riscul că atitudinea sfidă­toare poate duce chiar la ruperea relațiilor diplomatice între două state membre ale UE și ale NATO, Kover a decis să își ducă la capăt periplu în România în care acționează ca un agent electoral al PCM sub pretextul președinției de onoare, funcție pe care o deține în PCM. Kover Laszlo a spus, la sosirea pe Aeroportul din Târgu Mureș, că speră ca după alegeri România și Ungaria să revină la vechile relații. „Nu sunt aici pentru a discuta despre reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef. Sunt convins că după alegeri apele se vor liniști și vom ajunge iar la relațiile pe care le-am aut cu fostul guvern din România“, a spus Kover, precizând că mai multe declarații va face marți, la ora 19.00, într-o conferință de presă pe care o va susține la Târgu Mureș. Potrivit vicepre­ședintelui PCM Kiss Istvan, programul propus pentru vizita lui Kover Laszlo în județul Mureș include, marți, localitățile Acățari, Păsăreni, Gălești, Miercurea Niraj, unde va sta câte zece minute sau un sfert de oră. Kover se va opri să mănânce la Hodoșa, în satul Sâmbriaș, iar apoi, de la ora 16.00, va merge, tot pentru puțin timp, în Eremitu, Sovata, Bălăușeri, Sighișoara, de unde se va întoarce prin Livezeni la Târgu Mureș. Întrebat, marți seară, într-o conferință de presă, cum comentează afirmațiile pre­mierului Victor Ponta, potrivit cărora poate fi declarat „persona non grata“ de către Ministerul român al Afacerilor Externe dacă atitudinea sa va depăși limita legii, Kover Laszlo a spus că el nu a încălcat legislația țării nici în trecut, și nu are de gând să o încalce nici în viitor. „Consider că statul român are dreptul de a expulza un cetățean membru al unei țări UE dacă a încălcat legislația țării, eu consider că n-am încălcat-o în trecut și nu am de gând nici în viitor. Consider că această expresie vehiculată, de comportament iresponsabil, are o conotație politică, dar eu doresc să mă comport totuși corespunzător. Dar trebuie să admitem că tot ce fac și spun nu poate fi întotdeauna pe placul primului-ministru. Așa sunt regulile politicii și din diferențele de mentalitate și valorice, nu trebuie neapărat să fim de acord unii cu alții“, a declarat președintele Parla­mentului Ungar, Kover Laszlo.

Apologia extremei drepte

Întrebat ieri de jurnaliștii români despre cum comentează reacțiile din presa occi­dentală potrivit cărei Ungaria a căzut pradă populismului extremei drepte, oficialul ungar a declarat că acest fenomen este larg răspândit în întreaga Europa și nu este specific Ungariei, deși tocmai el a insistat pe reabilitarea morală a poetului filo-nazist Jozsef Nyiro. „Dacă vorbim de media liberală din Europa Occidentală, trebuie să vă spun că din rea credință face ceea ce face și, până la urmă, nu are informațiile corecte legat de Ungaria. Ne întâlnim și acasă, în Ungaria, cu răutățile mass-media liberale. Nu vreau să fiu preocupat cu aceste medii, dar trebuie să recunosc că fac foarte mult rău țării mele. Trebuie să recunosc că sunt semne despre prezența extremei drepte și a unor idei despre care ați vorbit, dar trebuie să subliniez, cu regret de altfel, că nu este nimic special unguresc în acest lucru“, a declarat Kover Laszlo. Președintele Parlamentului de la Budapesta a afirmat că extrema dreaptă s-a întărit în ultimul deceniu în toată Europa, nu numai în Ungaria, ci și în state precum Olanda sau Franța. „Extrema dreaptă în toată Europa s-a întărit în ultimii zece ani. Există mișcări cu ideologii antisemite, alții cu xeno­fobie sau chiar sunt unele mișcări în Europa care sunt anti-islamice. Vă reamintesc faptul că acum, în Olanda, o formațiune de extremă dreapta a sprijinit guvernul minoritar de stânga liberal, care are un program care este împotriva forței de muncă ce vine din Europa Centrală și de Est către Olanda. Asta înseamnă că este o poziție extremistă, care vine împotriva Ungariei, a României și a altor state din această regiune. Acum câteva zile au fost uciși evrei în Franța, au fost bătuți evrei în Franța, dar nimeni în Ungaria nu a scris că Franța ar fi o țară antisemită“, a afirnat Kover Laszlo. Întrebat cum comentează protestele Uniunii Cadrelor Didactice din Ungaria față de introducerea în curricula școlară a scriitorilor Nyiro Jozsef și Wass Albert, Kover a afirmat că ei nu ar fi fost cuprinși în programa școlară dacă ar fi scris împotriva umanității.
Tactica victimizării

Agenda ascunsă a Budapestei a fost rele­vată ieri de o serie de declarații și a altor oficiali ungari din cadrul diplomației maghiare. Practic, România este acuzată că drepturile sale suverane de a refuza desfășurarea a orice manifestări inflamante și ingerința în viața politică internă a unei alte țări contravin intereselor comunității maghiare din țara noastră. O explicație cu o doză importantă de subiectivism și absurditate care denotă dorința transformării unui caz izolat într-o situație belicoasă. Una pe care Ungaria a mai provocat-o în 2009 cu Slovacia, atunci când fostul președinte ungar Laszlo Solyom nu a primit acceptul de a intra pe teritoriul acestei țări, acolo unde plănuia să viziteze o parte a Slovaciei cu o largă majoritate a populației formată din etnici unguri. Guvernul de la Bratislava și-a motivat atunci decizia sa prin faptul că cei circa 500.000 de etnici maghiari (10%) care trăiesc în această țară a putea fi surescitați de mesajele revanșarde ale Budapestei. „În acest moment suntem martori la măsuri unilaterale luate de București, măsuri ce afectează interesele comunității maghiare din România. Guvernele de la Budapesta și București nu ar trebui sa amâne începerea unui dialog pe tema măsurilor recente luate de Guvernul de la București, care aduc atingere intereselor minorității maghiare“, a afirmat Zsolt Nemeth, secretar de stat în Ministerul ungar de Externe, la Târgu Secuiesc, potrivit portalului Politics.hu, preluat de Hotnews. Oficialul maghiar a adăugat însă că „Nu cred ca partea romana este pregătita să discute punctele divergente care au apărut în relația bilaterală“. Zsolt Nemeth a adăugat că premierul român Victor Ponta a eșuat în a începe discuții pe această temă cu omologul sau ungar Viktor Orban în urmă cu doar câteva zile, la reuniunea unor lideri europeni la București. În opinia lui Nemeth, partea română este cea care ar fi trebuit sa facă primul pas. Ungaria este pregătita sa reia negocierile cu România și să continue perioada de „ani de miere“ după ce cele doua tari își vor rezolva disputele, a mai spus oficialul maghiar. De câțiva ani de zile, Budapesta pare că dorește mai degrabă dezvoltarea unor „ani de fiere“ iar gândirea pe termen mediu de înlocuire a UDMR-ului cu PCM atestă această stratagemă. Bașca, Zsolt Nemeth se află în România la invitația europarlamentarului Laszlo Tokes.

Mădălin Necșuțu