Romania si Bulgaria au ramas in afara calculelor NATO, sugereaza diplomati si militari ai Aliantei, citati de -Financial Times-. Potrivit acestora, majoritatea celor 19 state ale organizatiei au cazut de acord ca la summitul din noiembrie, de la Praga, sa fie invitate sa adere Estonia, Lituania, Letonia, Slovenia si Slovacia.
-O largire cu mai multe state ar fi o schimbare semnificativa pentru organizatia euro-atlantica, care nu stie deocamdata cum sa abordeze, pe viitor, relatiile cu Rusia sau ce rol, daca va fi vreunul, ii va atribui America in campania internationala antitero-, comenteaza publicatia citata. Nu trebuie uitata chestiunea financiara (secretarul general al NATO a amenintat cu demisia in cazul in care statele membre nu aloca mai multi bani Aliantei) si nici opinia unora dintre senatorii de la Capitol Hill, care prezic disparitia NATO de pe harta marilor organizatii ale lumii in cazul in care nu isi redefineste rapid obiectivele.
Toate aceste probleme au cazut greu pe umerii Aliantei, care mai gaseste, totusi, puterea de a integra cinci noi membri. Nu noua si nici sapte. In acest context, singura sansa a Romaniei si Bulgariei (caci Albania si Macedonia au iesit de mult din jocul integrarii euro-atlantice) este insistenta Frantei si a Turciei, traditionalele sustinatoare ale cauzei Balcanicelor.
Cel putin cinci state vor primi aviz favorabil pentru integrarea in NATO, la Praga, in noiembrie, scrie cotidianul -Financial Times- citand surse militare si diplomatice din cadrul Aliantei care nominalizeaza Slovenia, Slovacia si tarile Baltice. Nici Romania sau Bulgaria, nici Albania sau Macedonia.
Deriva euro-atlantica
Explicatia este simpla: -O largire cu mai multe state ar fi o schimbare semnificativa pentru organizatia euro-atlantica, care se confrunta acum cu probleme de genul viitoarele relatii cu Rusia sau rolul atribuit Aliantei de catre Statele Unite, in campania antitero si in noul climat international de securitate de dupa 11 septembrie-, comenteaza publicatia citata. Nu trebuie uitate chestiunile bugetare (secretarul general al NATO, lordul George Robertson, a amenintat chiar cu demisia in cazul in care statele membre nu aloca mai multi bani Aliantei) si nici opinia unora dintre senatorii de la Capitol Hill care prezic disparitia NATO de pe harta marilor organizatii ale lumii, in cazul in care nu isi redefineste obiectivele in viitorul apropiat. Semnificativ in acest sens este interesul deosebit manifestat de SUA pentru lupta antiterorista si pentru noii sai aliati in detrimentul NATO, care nu a fost cooptata in ansamblul sau in acest razboi american de inceput de secol XXI.
Confruntata cu aceste probleme, Alianta Nord-Atlantica se pare ca va gasi timp si resurse pentru a onora doar o parte din promisiunile facute acum cativa ani aspirantilor la statutul de membri. Diplomatii NATO -nu vad nici un motiv pentru care cele cinci state sa nu fie admise in Alianta, in noiembrie-. Restul de patru (Romania, Bulgaria, Macedonia, Albania) presupun sacrificii prea mari, este mesajul neoficial, transmis prin intermediul presei.
Un sacrificiu prea mare poate ar fi fost si integrarea Balticelor, in cazul in care relatiile internationale ar fi ramas neschimbate dupa 11 septembrie. Dar cum acest lucru nu s-a intamplat, NATO are de gand sa profite de noile legaturi cu Moscova si sa-si revizuiasca calculele initiale, care includeau numai Bratislava si Ljubljana. Cu atat mai mult cu cat insusi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat ca nu se va opune extinderii catre vecinele Baltice.
Campioanele Europei
Cele mai laudate sunt cele cinci fruntase, care au avansat pe drumul reformei (restructurarea ministerelor Apararii, reducerea efectivelor armate). Dintre acestea, Letonia, Lituania si Estonia se detaseaza net, datorita pozitiei lor strategice in coasta Rusiei. Tot in top sunt si in cursa pentru Uniunea Europeana, urmand sa incheie negocierile la timpul potrivit, in 2004. Desi mai sarace decat vecinii lor europeni (cu un PIB de 30-38% din media UE), Lituania, Letonia si Estonia sunt apreciate pentru rapiditatea cu care recupereaza din handicap.
Astfel, in timp ce Statele Unite si Europe se zbateau, in 2001, pentru a evita recesiunea, economia letona inregistra o crestere de 7%, urmata de Estonia si Lituania – cu aproximatov 5%. Pentru 2002, expertii prognozeaza un PIB in crestere cu 4-5% in cele trei tari Baltice, mare parte din acesta urmand a fi investit pentru umplerea golurilor economice, legislative, administrative si de aparare inca existente. Este vizata in special intarirea capacitatii administrative, domeniu in care toti cei noua candidati sunt extrem de slab pregatiti. Printre problemele statelor Baltice se numara si diferentele mari intre regiunile bogate si cele sarace, coruptia galopanta (Letonia) si integrarea minoritatii rusofone (Letonia, Estonia).
Dar cele mai mari necazuri le au cu siguranta Albania si Macedonia, despre care diversele surse NATO, ce ofera presei informatii preliminare cu privire la extinderea spre Est, nu au mai pomenit nimic cam de multisor. Dovada ca largirea Aliantei nu se va face in nici un caz cu noua state. Si nici cu sapte. Doar cu cinci.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
