Carlos „?ê?£acalul”, din nou în fața judecătorilor francezi

Cel mai cunoscut terorist al Războiului Rece, Carlos „?ê?£acalul”, pe numele său real Ilici Ramirez Sanchez, se află din nou în fața unei instanțe de judecată la Paris. El a fost din nou judecat ieri sub acuzația comiterii a patru atentate pe teritoriul francez soldate cu 11 și 150 de răniți. Procesul este prevăzut a se desfășura până pe data de 26 iunie în prezența unor magistrați specializați în judecarea actelor de terorism. Cu o zi înainte de începerea procesului, Carlos a denunțat "sabotarea" apărării de către autoritățile venezuelene, care refuză să-și asume plata cheltuielilor de judecată. Alături de "Revoluționarul de profesie" Carlos va fi judecată și Christa Fröhlich, în vârstă de 70 de ani. Ea este judecată din nou pentru comiterea unui atentat, după ce a fost achitată de prima instanță. Femeia de naționalitate germană a informat Curtea că nu lua în calcul să se deplaseze din Germania, unde locuiește în prezent. Venezueleanul Carlos "Șacalul", căutat timp îndelungat de către poliție în numeroase țări, nu a părăsit închisorile franceze din momentul în care a fost reținut în Sudan, în august 1994, amintește AFP. Carlos a condamnat din nou la închisoare pe viață în luna decembrie. 2011. Atunci, justiția franceză l-a condamnat din nou la închisoare pe viață, fără posibilitate de eliberare timp de 18 ani, pedeapsa maximă, pentru patru atentate comise în Franța, în perioada 1982-1983.

Atentate în lanț pe teritoriul francez

Toată campania de atentate a pornit în perioada în 1982-1983, atunci când autoritățile franceze au reușit să o aresteze pe partenera acestuia, Magdalena Kopp și pe cetățeanul elevețian Bruno Breguet, ambii tovărași de arme ai lui Carlos „?ê?£acalul”. Kopp și Bréguet au fost arestați la Paris în februarie 1982, având asupra lor arme și explozibil. Câteva zile mai târziu, o scrisoare trimisă pe adresa ministrului de Interne cerea eliberarea lor în "termen de 30 de zile", un ultimatum însoțit de "amenințări de război" împotriva Franței. Amprentele lui Carlos au fost identificate pe document.
După o lună, la 29 martie 1982, o bombă exploda într-un tren Paris-Toulouse provocând moartea a cinci persoane și rănirea altor 28. În ziua în care a debutat procesul lui Kopp și Bréguet, la 22 aprilie, a explodat o mașină-capcană în fața sediului revistei Al Watan Al Arabi, la Paris, provocând moartea unei persoane și rănirea altor 66. Celelalte două atentate comise la 31 decembrie 1983 în gara din Marsilia (doi morți și 33 de răniți) și împotriva unui TGV Marsilia-Paris (trei morți și 12 răniți) au survenit în timp ce cei doi "tovarăși" își ispășeau condamnarea de patru și cinci ani de închisoare.

Dosar întocmit pe arhivele din Europa de Est

Deschiderea arhivelor serviciilor secrete din fostele țări comuniste ale Europei de Est, unde Carlos și acoliții săi s-au refugiat la începutul anilor '80, a oferit acuzării principalele elemente pentru întocmirea dosarului. Însă Carlos neagă credibilitatea acestor documente, așa cum pune la îndoială existența scrisorii de revendicare, originalul căreia este de negăsit. Înainte condamnării sale pe viață, teroristul a sugerat că în "lupta" sa a ucis "între 1.500-2.000" de persoane și s-a declarat „revoluționar de profesie”. Carlos „?ê?£acalul” a semănat frică asupra capitalele Occidentului și Orientului Mijlociu în timpul Războiului Rece. Despre el se crede că a fost implicat într-o serie de jafuri și crime în numele extremei stângi și grupuri teroriste palestiniene. Întrebat în 2010 dacă dacă a lucrat pentru Securitatea lui Nicolae Ceaușescu, Carlos „?ê?£acalul” a răspuns evaziv, fără a recunoaște că ar fi primit vreo misiune comandată de fostul șef al statului. „Toate atentatele împotriva exilaților români au fost făcute de poliția politică, cât timp Ceaușescu mai trăia încă. Ce puteai face ca mercenar în România? Tu crezi că le puteam spune colegilor mei «Hai să-l ucidem pe profesorul cutare sau pe ziaristul X, fiindcă așa ne spune Ceaușescu?» M-ar fi scuipat în față”, a declarat acesta pentru reporterii de la El Pais.

Mădălin Necșuțu?óÔé¼?¿