Castro a dorit cu orice pret razboi nuclear

Au trecut 40 de ani de la criza rachetelor, o terifianta partida de poker intre un tanar presedinte american, lipsit de experienta, John Kennedy, si un ambitios lider sovietic, Nikita Hrusciov, o partida care risca sa arunce lumea intr-un conflict nuclear. Niciodata, Statele Unite si Uniunea Sovietica nu s-au aflat mai aproape de razboi ca in acele 13 zile ale lui octombrie 1962. In data de 22, Kennedy anunta inceputul blocadei aeriene si maritime a Cubei, pe teritoriul careia fusesera descoperite rachetele sovietice. Pentru ca in 27 octombrie evenimentele sa atinga momentul culminant. -Se poate spune ca, in acea zi de sambata, soarta omenirii s-a aflat, la modul cel mai propriu al intelesului, in mainile celor doi sefi de stat-, comenta, recent, un apropiat consilier al fostului presedinte american, Ted Sorensen.

Dar cum s-a ajuns la aceasta criza, care a fost motivul real al declansarii ei? Potrivit versiunii oficiale prezentata si sustinuta cu vehementa de Moscova, nu doar la vremea respectiva, ci multi ani dupa consumarea evenimentelor, Hrusciov a dispus dislocarea rachetelor sale nucleare -pentru a apara Cuba de o eventuala agresiune din partea Statelor Unite-. Se pare ca lucrurile n-au stat deloc asa. In orice caz asa afirma un fost colaborator al lui Hrusciov, Fiodor Burlatki. Deci, care este varianta lui Burlatki, care, conform propriilor afirmatii, a avut norocul sa lucreze cu documente secrete.

Undeva, in Varna

Totul a inceput la Varna, in timpul unei plimbari pe malul Marii Negre. Protagonisti fiind, normal, Hrusciov si maresalul Rodion Malinovski. -Acesta i-a spus cum, pe malul celalalt al Marii Negre, in Turcia a fost desfasurata o baza militara a Statelor Unite si ca, acolo, stationeaza rachete cu incarcatura nucleara, proiectile capabile sa distruga Kievul sau Harkovul in cinci-sase minute, iar Moscova in 10-12 minute-. Contrariat si, de ce nu, simtindu-se jignit de o asemenea indrazneala din partea americanilor, Hrusciov a intrebat: -Cum de ei isi permit sa dispuna de baze si in Turcia, si in Italia, si in Marea Britanie, iar noi nu ne putem permite vreo baza in apropierea SUA? De exemplu, in Cuba.- In principiul se poate, a venit replica lui Malinovski. -Problema este daca presedintele Fidel Castro va fi de acord-, a adaugat maresalul.

Castro a cedat nervos

Dar Castro a fost de acord. Chiar s-a suparat foc cand sovieticii au trebuit sa-si retraga armamentul de pe teritorul tarii lui. Ba, mai mult, in momentul de maxima tensiune, survenit dupa ce fortele ruse au doborat un avion american de tip U-2, gest calificat de Washington drept atac asupra Statelor Unite, Castro i-a sugerat lui Hrusciov ca Rusia sa lanseze o -lovitura nucleara preventiva- asupra SUA. -In telegrama trimisa in acest sens lui Hrusciov, liderul cubanez sublinia, printre altele, ca poporul sau este gata sa se jertfeasca in numele victoriei asupra imperialismului american-. -Castro a cedat nervos-, a venit replica lui Hrusciov, care, sustine acelasi Burlatki, -a fost teribil de indignat de spiritul acesta aventurier al lui Castro-.

Teama s-a tranformat in panica

I-a fost frica lui Hrusciov? Burlatki spune ca da: prima data teama l-a incercat la 22 octombrie, adica in ziua in care Kennedy ordona instituirea blocadei militare a Cubei. -Initial, Hrusciov a fost nedumerit, apoi s-a infuriat, a inceput sa strige, dar dupa cateva momente s-a linistit si a dispus oprirea si aducerea acasa a convoiului de nave militare care se indreptau spre Cuba-. A doua oara, spaima, zice Hrusciov, s-a transformat in panica. -Asta s-a intamplat in 27, dupa ce ai nostri au doborat avionul american. Au fost clipe de tensiune maxima. A fost intocmit un raspuns pentru Kennedy. S-a decis ca mesajul sa nu fie difuzat pe canale diplomatice, ci prin mass-media si birourile de presa ale institutiilor oficiale. Telegrama, semnata de Hrusciov, exprima disponibilitatea Moscovei de a-si retrage toate rachetele, tot armamentul pe care ei, americanii, il considera ofensiv-.

Rol psihologic

-Este greu de spus ce anume a dorit Hrusciov atunci cand a ordonat deplasarea rachetelor in Cuba-, comenta Burlatki. Poate ca a dorit chiar sa sara in ajutorul lui Castro si sa apere revolutia cubaneza. De fapt, la mijloc era nevoia lui Hrusciov de a demonstra americanilor ca URSS reprezinta o forta reala. Hrusciov a fost teribil de deranjat de presiunea exercitata de SUA mai ales dupa criza berlineza. El a pierdut acel joc, desi il considera nedrept-, preciza interlocutorul ziarului -Izvestia-. Si mai trebuie adaugat ceva, preciza el. -Si anume ca un rol psihologic deloc de neglijat l-a jucat si faptul ca URRS a fost primul stat care a detonat o bomba cu hidrogen. Desi dispunea de o asemenea arma, Hrusciov nu a avut nici o clipa intentia de a apasa primul pe butonul nuclear. Sa ameninte, sa avertizeze, sa induca in eroare, sa se lanseze in tot felul de aventuri, da, la asta mergea, dar un razboi n-a figurat niciodata in planurile lui-, afirma cu tarie Burlatki.