Cheltuielile de razboi revigoreaza primele doua economii ale lumii

Optimisti pentru prima data de la inceputul anului, analistii internationali prevad o revigorare economica dinspre zona euro si de pe continentul american, unde cheltuielile militare record pentru ultimii 50 de ani au readus la viata activitatile comerciale si de productie si au redat dolarului parte din valoarea pierduta in razboiul cu euro, influentand in bine exporturile de pe celalalt mal al Atlanticului.

Cele 12 tari care impart moneda unica europeana par sa fi scapat de ce era mai rau. In pofida conditiilor economice inca descurajatoare, acesta ar putea fi inceputul unei insanatosiri economice asteptate in ultimii trei ani, mereu amanata de atacurile teroriste de la 11 septembrie, dezechilibrarea raportului euro-dolar, a pretului petrolului sau razboiul din Irak. Cum economia europeana se bazeaza in mare parte pe exporturi, cifrele optimiste sosite din Statele Unite sunt in masura sa ridice si mai mult moralul Europei.

-Ne aflam totusi intr-un stadiu incipient-, sustine un analist german, argumentand ca, desi economia americana a inregistrat o crestere anuala de 2,4 procente in al doilea semestru al anului (aprilie-iunie), zona euro de-abia a facut cativa pasi inainte. Fapt care nu a impiedicat un reputat institut de cercetare din Germania, Ifo, sa imbunatateasca previziunile pentru anul viitor ale celei mai importante economii euro, de la 1,5% la 1,7%, si pe fondul reducerii fiscalitatii, promisa de cancelarul Gerhard Schroder.

Situatia este similara in Franta, Italia si Belgia, unde, per ansamblu, consumatorii incep sa umble la portofele. Un studiu al Comisiei Europene arata ca nivelul increderii consumatorilor a atins in iulie cel mai ridicat nivel de la inceputul anului.

Acelorasi probleme economice Statele Unite le-au gasit o cu totul alta rezolvare. Analistii estimeaza ca revigorarea economiei americane are ca principala cauza cresterea cu peste 40% a cheltuielilor militare in al doilea semestru – cea mai ridicata din 1951, din timpul razboiului intercoreean. Dolarul a resimtit, la randul lui, vestile bune, castigand in valoare la cel mai bun nivel al anului in comparatie cu moneda unica europeana – 1,12 dolari pentru un euro – si influentand pozitiv exporturile europene.

Ambele continente se pot bucura, de asemenea, de reducerea ratei somajului.

Pe acest fond, guvernul francez, care a promis reforme substantiale pentru stimularea economiei din Hexagon, a facut primii pasi meniti sa zguduie din temelii cele mai mari companii de stat. Candidata, alaturi de Germania, la incalcarea Pactului de Stabilitate, ce prevede un deficit bugetar de maximum trei procente, Franta a gasit o posibila solutie in eforturile de privatizare a unor colosi precum France Telecom si de acordare a unui mai mare grad de independenta companiilor-titan Electricite de France si Gaz de France. Un program extrem de controversat, intr-o tara in care sindicatele si fortele de stanga s-au raliat impotriva guvernului Jean-Pierre Raffarin intr-o serie de demonstratii de strada.

O privatizare totala a France Telecom – -aruncata- pe piata bursiera la Paris si New York inca din 1997 – este in aceste conditii improbabila pe termen scurt, comenteaza BBC. Compania nu are planuri de vanzare, desi un document guvernamental prevede scaderea participarii statului sub 50 de procente, si argumenteaza cu profitul de cinci miliarde euro din aceasta prima jumatate a anului, consecinta a noului profil de afaceri, extrem de eficient, al firmei. Pe de alta parte, privatizarea este salutata de o serie de voci critice, potrivit carora France Telecom actioneaza incorect pe pietele internationale, multumita profilului sau public si accesului preferential la fondurile necesare. Acuzatii de acelasi fel au fost lansate si impotriva Electricite si Gaz de France, motiv pentru care premierul Raffarin a anuntat ca ia in considerare o privatizare partiala a celor doua monopoluri.