China si-a asigurat o intrare triumfala in ermeticul club al cuceritorilor spatiului, trimitand pe orbita primul sau zbor pilotat, pentru un voiaj de 21 de ore in jurul Terrei. In opinia expertilor in domeniu, aceasta misiune reprezinta, in pofida interesului ei stiintific limitat, o importanta etapa spre o statie spatiala, cu deosebite implicatii civile si militare.
Racheta purtatoare a fost lansata la 9,00, ora locala, cand Europa era cufundata in noapte. Pornita de pe o platforma amenajata in desertul Gobi, ea plasa, 10 minute mai tarziu, pe orbita nava -Shenzhu V-, avandu-l la bord pe Yang Li Wei, locotenent-colonel in armata populara. -Ma simt bine si conditiile sunt normale-, declara astronautul chinez, in timpul primei sale rotatii in jurul planetei. Dupa cum notau agentiile internationale de presa, Yang face parte dint-o misiune istorica si care, daca va fi dusa la bun sfarsit, va face din China al treilea stat mondial care si-a trimis cu succes un om pe orbita, dupa fosta Uniune Sovietica si Statele Unite, in urma cu 42 de ani. La centrul spatial de la Jiuquan, in Mongolia inferioara, spectatorii au aplaudat calduros si au aclamat lansarea rachetei. Venit special sa asiste la acest eveniment, presedintele Hu Jintao a vorbit de -glorie pentru marea noastra patrie-mama- si de -un pas important si istoric al poporului chinez spre culmile stiintei si tehnologiei mondiale-.
-Shenzhou V- ne aminteste de acele nave spatiale construite de SUA si de fosta URSS cu multi ani in urma. Este o copie a Soiuzului-, estima David Baker, directorul revistei -Jane*s Space Directory-. Potrivit precizarilor sale, in momentul actual, majoritatea misiunilor stiintifice sunt realizate de sateliti. -Zborurile pilotate sunt prea scumpe si nici nu aduc prea multe din punct de vedere stiintific-, mentiona el. China, care a lansat peste 50 de sateliti in ultimii 30 de ani, a inceput sa lucreze la programul sau spatial in 1992, in realizarea lui fiind cooptate sute de intreprinderi industriale si centre de cercetare. Trei ani mai tarziu, in 1995, Rusia accepta sa acorde Beijingului asistenta de specialitate. Tot atunci, viitorii -taikonauti- isi incepeau pregatirea la scoala de cosmonauti din apropiere de Moscova. La 20 noiembrie 1999, era lansata cu succes nava Shenzhou 1. Au urmat alte trei zboruri fara oameni la bord.
Oricum, modelul chinez de nava spatiala difera de cel sovietic. -Spre deosebire de programul Soiuz, modulele orbitale Shenzhou nu coboara imediat. De exemplu, Shenzhou IV a cazut in Pacific la 9 septembrie, dupa noua luni, in timp ce durata maxima de stationare in spatiu este, in principiu, de numai sase luni-, constatau specialistii occidentali. China, spun ei, -va trece rapid de la zborul pilotat la statia spatiala. Ceea ce americanii si rusii au reusit in cinci sau sase ani, China va reusi intr-un interval de timp mult mai scurt-, prezicea Brian Harvey, autorul unei lucrari consacrate programului spatial chinez. El este de parere ca -viitorul laborator orbital chinez va fi o versiune redusa a statiei Mir-. Spre deosebire de misiunile pilotate, statiile spatiale au valoare stiintifica. -De la bordul acestor locuinte, se pot face observatii asupra Soarelui, de exemplu-. In alta ordine de idei insa, din cauza posibilelor implicatii militare, prezenta Chinei in spatiu a inceput sa preocupe SUA. -Pe termen scurt, nu vor apare tensiuni. In ultima instanta, americanii stiu ca, cel putin in faza lui actuala, programul spatial chinez este cu vreo 20 de ani in urma. Dar ei observa cu atentie toate rezultatele inregistrate, in domeniu, de expertii chinezi-, explica Arthur Ding, specialist in probleme militare chineze la Institutul pentru studii internationale din Taiwan. De la bun inceput, amintea Philippe Coue, -programul Shenzhou a folosit echipament militar, in special in domeniul interceptarilor electronice-, Yang luand cu el pe orbita o -camera de luat vederi si o serie de obiecte de mari dimensiuni, care au putut fi reperate in interiorul modulului orbital- si care pot fi folosite atat in scopuri civile, cat si militare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
