Criza economică a adus cu ea și una în domeniul justiției, astfel încât statele cele mai grav afectat au redus bugete destinate acestei zone. Justiția suferă dublu în Europa din cauza crizei economice, care determină o scădere a bugetului său în unele țări și o creștere a litigiilor sociale și comerciale, notează o evaluare a sistemelor judiciare europene publicată ieri de mass-media de la Bruxelles. Per total, tendința europeană în perioada 2008-2010 este de creștere a bugetelor sistemului judiciar (plus 6 la sută). Dar creșterea este mai puțin evidentă decât în cursul anilor precedenți, precizează un studiu al Comisiei Consiliului Europei pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), publicat la fiecare doi ani. Din 36 de state studiate, 23 au crescut bugetul justiției, iar 13 l-au redus. Această încetinire se explică în parte prin "viteza de croazieră" atinsă de către unele state care au implementat reforme instituționale majore în ultimii zece ani. Dar, de asemenea, este cauzat de criza economică și financiară, care a constrâns numeroase țări să-și reducă cheltuielile. Studiul evidențiază cazul Greciei, lovită dur, pentru care bugetele anunțate nu au fost executate. Criza economică are și efecte "indirecte": determină o creștere a numărului "litigiilor în materie socială, comercială și a dreptului de muncă" (conflicte sociale, falimente, etc.), care "aduc cheltuieli suplimentare pentru justiție". Pentru 40 de state studiate, cuantumul mediu al bugetelor alocate sistemului judiciar este de 57,4 euro pe locuitor. Cinci state alocă mai puțin de 10 euro (Republica Moldova, Armenia, Georgia, Albania, Azerbaidjan), iar șase alocă 100 de euro sau mai mult (Elveția, Monaco, Luxemburg, Irlanda de Nord, Olanda și Germania). Ca procentaj din PIB pe cap de locuitor, media este de 0,35 la sută. Cu 0,81 la sută, Muntenegru se află pe primul loc, iar Islanda pe ultima poziție cu 0,13 la sută.
Probleme de funcționare
Scopul nu este de a stabili un "un clasament al elevilor buni și răi", au subliniat în fața presei la Paris Stephane Leyenberger, secretarul CEPEJ, și magistratul francez Jean-Paul Jean, președinte al unui grup de lucru asupra evaluării sistemelor judiciare. Unele comparații nu au "sens" dar, anunță ei, CEPEJ va "extrage" curând datele privind cele 27 de state ale Uniunii Europene sau din zona euro. "Consiliul Europei dispune de toate instrumentele" pentru asta, a asigurat Jean Paul-Jean. Într-un context bugetar constrâns, studiul notează că plata "taxelor și cheltuielilor de procedură" din partea justițiabililor se generalizează, constituind pentru tribunale "o resursă financiară destul de mare". CEPEJ a calculat de asemenea numărul mediu de judecători profesioniști la 100.000 de locuitori, care este de 21,3. Asta reprezintă o creștere globală de 1,6 la sută, deși numărul relativ de judecători s-a diminuat în 16 state din 48. În plus, comisia constată în magistratură "o cvasiegalitate a efectivelor bărbați-femei", cu o medie europeană de 52 la sută bărbați și 48 la sută femei. Dar femeile încă sunt puține la posturile de conducere: din 26 de state studiate, numai 8 aveau o femeie la conducerea Curții Supreme în 2010. CEPEJ a fost creat în 2002 în scopul "de a ameliora calitatea justiției" în statele membre ale Consiliului Europei. Acesta, creat în 1949, reunește astăzi 47 de state (aproximativ 800 de milioane de locuitori) și își propune să promoveze "un spațiu democratic și juridic comun".
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
