Cine urmareste cu atentie relatia sloveno-croata poate vedea ca nu este nici pe departe vorba de legaturi de prea buna vecinatate. Schimburile de replici dure sunt aproape la ordinea zilei, iar diplomatia celor doua state are prea putine dintre acele calitati care ar trebui sa le aiba doua parti implicate in reglarea unor probleme acute. Chiar mai mult, comentatorii internationali considera ca, in cazul in care divergentele si conflictele nu vor putea fi aplanate in mod pasnic, relatia tensionata dintre Ljubljana si Zagreb risca sa destabilizeze din nou regiunea Balcanilor.
Neintelegerile sunt legate de anumite dispute teritoriale. Se pare ca ultima schimbare de replici dure in ce priveste subiectul a avut loc chiar la sfarsitul saptamanii trecute, cu ocazia summit-ului celor 16 state din centrul si estul continentului european. Teritoriul care constituie marul discordiei intre Slovenia si Croatia este cel din jurul Golfului Pirani, zona strategica pentru cele doua foste state iugoslave. In pofida intrevederii avute intre patru ochi la summit-ul central-european, liderii Croatiei si Sloveniei nu au ajuns la nici un acord concret in ce priveste reglementarea situatiei.
Pe langa divergentele teritoriale, relatiile bilaterale mai sunt incarcate si de -razboiul- resurselor energetice. Zagrebul a dat unda verde unei firme croate (INA) sa prospecteze si zona din vestul Marii Adriatice in cautarea de noi surse de hidrocarburi, insa regiunea cu pricina se intinde pana in apele revendicate de Slovenia. In plus, mai nou, Zagrebul a interzis cisternelor slovene sa traverseze teritoriul croat in drum spre Bosnia. Cum era insa de asteptat, Ljulbjana a reactionat si ea printr-o plangere la Organizatia Mondiala a Comertului (WTO), in urma careia oficialii croati au fost nevoiti sa deschida mai multe puncte de frontiera pentru a permite, totusi, intrarea concurentei.
De o vreme, pana si acordurile cu privire la comertul de frontiera (incheiate in ultimii doi ani) par sa fie mult prea solicitante pentru cele doua state. Cu atat mai mult cu cat ele nu au fost nici azi ratificate de Zagreb. Oficialii croati amana la nesfarsit si ratificarea tratatului privind delimitarea frontierei, din aceleasi cauze ce provin din neintelegerile cu privire la impartirea teritoriala. Acesta a fost semnat insa de premieri cu un an in urma.
Intre timp, premierul croat, Ivica Racan, si-a schimbat parerea despre acest tratat – poate si sub puternica presiune a social-democratilor aflati la guvernare, dar si a Opozitiei, care este si mai radicala in ce priveste problemele teritoriale cu Slovenia – si considera ca acesta este mult mai favorabil Sloveniei. Elita politica din Croatia vorbeste in termeni duri despre -imparteala- cu Slovenia si nu ezita sa foloseasca expresii precum -tradare- sau -vanzarea pamantului croat-.
Se pare, totusi, ca nu se duce lipsa de propuneri pentru solutionarea conflictului. Dar, cum era de asteptat, acestea nu au cum sa satisfaca toate ambitiile si pasiunile implicate. In schimbul a 80 la suta din Golful Pirani si a orasului portuar Koper, Ljubljana ar face unele concesii teritoriale si ar renunta la patru sate slovene care ar putea fi cedate Croatiei. Solutia nu este insa agreata de populatia teritoriilor propuse ca troc croatilor, existand riscul unei revolte populare.
Ultima disputa sloveno-croata este legata de exploatarea in comun a centralei nucelare de la Krsko. In cazul acestei chestiuni, slovenii sunt mai greu de convins; in pofida semnarii tratatului cu privire la utilizarea comuna, parlamentarii de la Ljubljana refuza cu consecventa sa ratifice actul. Argumentul lor pentru refuz se bazeaza pe faptul ca documentul comun nu reglementeaza felul in care trebuie gestionata problema deseurilor.
UE cere urgenta dezamorsare a crizei
Divergentele trebuie insa rezolvate urgent. Acest adevar este foarte bine cunoscut mai ales de liderii sloveni, care stiu ca fara reglementarea situatiei nu vor ajunge nici in NATO si nici in UE. Scandalurile diplomatice nu servesc deloc interselor slovene. Aceste conditionari si dificultati sunt cunoscute si la Zagreb. Insa politicienii croati nu au nici un interes ca Slovenia sa-si reglementeze relatiile si sa devina membra a UE sau NATO. O data cu integrarea sa europeana, Ljubljana ar trebui sa-si fortifice granitele. Mediile politice slovene vorbesc in ultima vreme din ce in ce mai frecvent de intrigile croate pentru impiedicarea aderarii Sloveniei la NATO si UE, ceea ce agraveaza si mai mult relatiile bilaterale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
