Dosarul transnistrean ar putea deveni un joc în trei: SUA-România-Rusia

Tabloul politic internațional al ultimei luni a arătat o concentrare teribilă de energii pe relația Est-Vest în vederea escaladării unui conflict înghețat de la numai două sute de kilometri de granițele României și Uniunii Europene. O problemă gravă ce a adunat pentru discuții zilele trecute trei șefi ai comunității de informații la București din partea SUA, Rusia și România. Este vorba despre diferendul transnistrean ce se inflamase până la cote alarmante pe fondul reașezării Republicii Moldova pe axul european, odată cu venirea la guvernare a unui cabinet pro-european care ar putea semna la finele toamnei, chiar dacă cu șanse mici, Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE. În acest context, sprijinit vocal și fizic de către Kremlin prin desele „desantări” ale trimisului special al Kremlinul pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, regimul separatist de la Tiraspol condus de Evgheni ?ê?£evciuk și-a sporit provocările. Vorbim aici de agresiuni fizice la adresa polițiștilor aflați sub ordinul Chișinăului. Din aceeași categorie face parte și stabilirea unor noi frontiere pe Nistru ce s-a materalizat prin așa-zisul proiect de lege pentru stabilirea „graniței de stat a Transnistriei” la 11 iunie. Nu în ultimul rând, liderii separatiști au evocat, susținuți de Moscova, posibilitatea autoproclamării independenței Transnistriei față de Republica Moldova pe modelul abhazo-osetin în cazul în care Republica Moldova își va definitiva înțelegerile cu UE la Summitului Parteneriatului Estic ce se va desfășura în luna noiembrie la Vilnius, Lituania.

Schimbare de abordare și de format de facto al negocierilor

Ceea ce este însă mai important este ca acest dosar transnistrean să nu fie privit numai din perspectiva est-europeană, ci are conexii mai largi în toată arhitectura noilor mișcări geopolitice ale lumii. Dacă primul mandat la Casa Albă a lui Barack Obama a fost marcat de încercare de resetare a relațiilor cu Rusia, un obiectiv parțial atins, cu un ușor avantaj pentru SUA deoarece a demarat proiectul instalării scutului anti-rachetă în România și Turcia, în cel de-al doilea mandat șeful de la Casa Albă își va concentra atenția către China și zona Asia-Pacific, conform noii doctrine militare americane. Luna trecută, SUA a transmis deja două mesaje la București prin intermediul analiștilor de politică externă, șefi a două mari ONG-uri de profil – Stratfor și Carnegie, cum că un mediu favorabil rezolvării conflictului transnistrean poate fi creat doar prin încălzirea relațiilor româno-ruse. Aceste mesaje însă au fost oficializate ieri de vizita la București a șefului CIA, John Brennan, care a avut întâlniri cu toți liderii României. Vizita lui Brennan a fost precedată luni de către cea a secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, fost șef al FSB-ului și un om de încredere al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. „Sigur, nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care noi o considerăm importantă pentru securitatea României și necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă și cu deplină autonomie a Guvernului de Chișinău asupra întregului teritoriu”, a declarat Băsescu după întâlnirea cu Patrușev. Practic toate aceste elemente conduc la ipoteza unei schimbări de facto a formatului reglementare de la clasicului „5+2” la un sistem simplificat de „3+2”, cu SUA, UE (România) și Rusia, plus Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria. Chiar dacă își mută centrul de interes al politicii externe, SUA împinge România pe un rol mult mai important de negociere directă cu Moscova pe acest dosar extrem de important.

Putin își desantează ideologul la Chișinău

Dacă în spatele ușilor închise, Moscova și Bucureștiul vor să tranșeze această problemă la nivel politic, nu același lucru se întâmplă și în plan de mesaj la nivelul societății din Republica Moldova. În timp ce Patrușev se afla la discuții la Palatele Cotroceni și Victoria iar semnalele erau încurajatoare pe palierul politic, la Chișinău a desantat profesorul rus Aleksandr Dughin, un ideolog al Mișcării Eurasiatice și consilier în probleme de geopolitică al Kremlinului de mai bine de zece ani. Acesta a fost invitat la principalele posturi de televiziune de la Chișinău, unde a vorbit despre necesitatea devierii Republicii Moldova de la aspirațiile sale către o Europă decadentă întruchipată de Uniunea Europeană și alăturarea Chișinăului la viitorul proiect păstorit de Rusia numit Uniunea Euroasiatică. De asemenea retorică anti-americană a sa a amintit mai degrabă de propaganda sovietică și cea actuală a Iranului. „SUA e bună pentru americani. Ei cred că sistemul lor de valori este unul universal. America trebuie oprită. Nu ca SUA, ci exportul lor. Ei încearcă să spună cine e corect și cine greșește. Ei se bagă în treburi străine: Afganistan, Siria, Libia. SUA este un agresor. Dacă nu oprim hegemonia SUA, care tremură în toate încheieturile, trebuie să îl susținem pe Assad în Siria, pe toți cei care se opun SUA. Să înfrângi America înseamnă să o salvezi de politica globalistă pe care o duce. Americanii vor înceta să se întrebe de ce unii îi urăsc. Occidentul este în mâinile unor maniaci. SUA trebuie legată în cămașa de forță. Europa se va îneca sub cizma americană. Sfârșitul hegemoniei americane nu e atât de departe. Maniacul a slăbit. SUA a slăbit. Foarte bine, să revină acasă. În lupta cu hegemonia SUA toate mijloacele sunt bune”, a declarat Dughin la postul Publika TV.

„Soluția finală”, în variantă rusă

În aceeași logică a șantajului și a ceea ce dorește Moscova pentru Republica Moldova, el a declarat că soluția conflictului transnistrean este „integrarea în Uniunea Euroasiatică și se rezolvă totul”. Dughin a mai afirmat că dacă NATO intra în Republica Moldova, totul se poate „termina în sânge”.  În replică, directorul de programe la Institutul de Politici Publice, Oazu Nantoi, a declarat că o astfel de problemă nu trebuie tranșată în acest mod și că decizia apartenenței la un anumit spațiu trebuie să fie una suverană a Republicii Moldova. „Vreau să-i mulțumesc dlui Dughin că mă amenință cu un război dintre Federația Rusă – Republica Moldova, pe teritoriul țării mele, în timp ce a venit acasă la mine (…) Înainte de a ne vorbi cu candoare despre proiectul euroasiatic, scoateți trupele militare din Transnistria. În acest fel, Federația Rusă va demonstra că nu ne ia drept vasal, ci drept partener de discuții, că nu trebuie să fim robi în Uniunea Euroasiatică, ci parteneri cu drepturi egale. Nu este corect să rezumăm Uniunea Europeană doar la homosexuali. Uniunea Euroasiatică înseamnă mult zgomot din nimic. Dacă Uniunea Europeană înseamnă o serie de reguli bine definite, atunci Uniunea Euroasiatică este un bulă de săpun. Eu am dreptul singur să decid unde îmi va fi mie mai bine, în Uniunea Europeană sau în cea Euroasiatică ”, a spus în replică directorul de programe IPP în cadrul unei intervenții pentru Publika TV. Toată această concentrare de interes în decursul a circa o lună de zile indică o posibilă detensionare a situației. Totuși, jocul este departe de a fi unul terminat iar Rusia trebuie să primească concesii în alte puncte nevralgice a agendei bilaterale dintre Washington și Moscova pentru a-și lua mâinile de pe „Pridniestrovie”.

Mădălin Necșuțu