In sala de conferinte de la Bruxelles, membrii Conventiei Europene au discutat ieri poate cel mai delicat dintre pasajele care vor fi introduse in textul viitoarei Constitutii a Uniunii. Este Dumnezeu in tot si in toate? La intrebarea aceasta trebuie sa gaseasca un raspuns prezidiul Conventiei Europene, sub conducerea fostului presedinte francez, Valery Giscard D*Estaing, prin redactarea articolului 2 din textul viitoarei Constitutii, consacrate valorilor si obiectivelor Uniunii. Daca se va ajunge la un consens, un proiect de text va fi inmanat pentru dezbatere adunarii plenare a Conventiei Europene. Cei 500 de membri ai acestei institutii de la Bruxelles, infiintata special pentru a gasi cea mai buna metoda pentru reforma institutionala a Uniunii Europene extinse, vor putea atunci sa discute pe marginea propunerii timp de trei saptamani, urmand sa isi dea verdictul la sfarsitul lunii.
Sedintele dedicate acestui subiect promit sa fie animate, sa depaseasca granitele geografice, sa rascoleasca mandrii nationale si amintiri din vremuri de demult. Mai ales ca in joc nu este doar includerea, sau nu, a unei referinte la -mostenirea religioasa- a europenilor in preambulul Constitutiei. Este vorba si despre protectia -statutului special- acordat de statele membre Bisericilor nationale.
Chiar la o privire superficiala, chestiunea se anunta tensionata. Pentru ca trebuie amintit ca textul Cartei Drepturilor Fundamentale, redactata in 2000, are doua versiuni, una in limba franceza si alta in limba germana. In versiunea franceza a preambului, Uniunea Europeana se declara -constienta de patrimoniul spiritual si moral-, in timp ce in textul german respectivul patrimoniu este -spiritual, religios si moral-. Daca membrii Conventiei decid sa integreze Carta in Constitutie, asa cum au in proiect, problema risca sa se transforme intr-una de proportii, cu complicatii juridice.
S-au conturat deja doua fronturi. Una este condusa de Papa Ioan Paul al II-lea, care a cerut ajutorul Frantei pentru a apara valorile crestine in procesul constitutional. Suveranul Pontif a avut o intrevedere chiar cu Valery Giscard, in fata caruia si-a pledat cauza: -Trebuie sa existe o referire clara la Dumnezeu si la religia crestina si trebuie sa fie recunoscuta libertatea de actiune a bisericilor si a confesiunilor religioase-. Polonia este prima care sustine pozitia Papei, alaturi de Italia si de Irlanda. Li se adauga si Germania si Slovacia, precum si partidele conservatoare din Parlamentul European, care au propus spre adoptare urmatorul text: -Valorile Uniunii includ valorile celor care cred in Dumnezeu ca sursa a adevarului, justitiei, binelui si a frumusetii, precum si a celor care nu impartasesc aceasta credinta, dar respecta aceste valori universale, chiar daca ele deriva din alte surse-.
De partea cealalta se afla in primul rand Franta si Spania, sustinute de Olanda si tarile nordice. Pentru delegatii francezi la lucrarile Conventiei, o referire la Dumnezeu ar insemna un pas inapoi in trecut si o derogare de la principiul guvernarii seculare. -Identitatea noastra este lupta pentru democratie, pentru drepturile omului, pentru separarea dintre biserica si stat. Religia este o chestiune privata-, a sustinut Ana Palacio, ministrul de externe al Spaniei si membru al prezidiului Conventiei.
Si Valery Giscard d*Estaing sustine aceasta tabara, in viziunea sa, o referire la Dumnezeu in Constitutia Europeana fiind total nepotrivita. Acesta a propus o abordare care sa se pastreze in limitele juridicului. Astfel, Articolul 2 ar putea arata asa: -Uniunea se fondeaza pe valorile respectului demnitatii umane, a democratiei, a statutului de drept, a libertatii si drepturilor omului, valori care sunt comune statelor membre si societatilor care compun Uniunea Europeana-.
Este evident faptul ca acest Articol 2 se afla in atentia nu numai a Bisericii Catolice, ci si a Bisericii Ortodoxe, a organizatiilor de evreiesti, musulmane si protestante din Europa. Disputa este abia la inceput.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
