Europa stă cu ochii ațintiți la prezidențialele din Franța: Sarkozy vs. Hollande

Duel pentru Elysee

O întreagă Europă a privit ieri desfășurarea alegerilor prezidențiale din Franța, stat care alături de Germania constituie motoarele politico-economice ale bătrânului continent. Acest rol principal asumat de către Paris în acest scenariu al Europei Unite face cu atât mai atractivă această cursă pentru Palatul Elysee. Deși candidatul stângii Francois Hollande are prima șansă, analiștii nu exclud o revenire a actualului președinte Nicholas Sarkozy, cei doi fiind creditați cu primele șanse. Pe lângă dimensiunea internă, această cursă oferă și una de interes pentru toți cei 500 de milioane de cetățeni ai UE și nu numai. De asemenea, pactul de guvernanță economică care impune măsuri financiare clare în spațiul UE este o creație a tandemului Merkel-Sarkozy iar întrebarea generală este dacă Hollande va continua aceste politici începute de Sarkozy, măsuri pe care de altfel le-a și criticat. Evident, cancelarul german Angela Merkel susține candidatura lui Sarkozy, dar în același timp păstrează deschide și niște canale diplomatice cu staff-ul lui Hollande. Unii analiști sunt de părere că Franța este și un test pentru o eventuală revenire la putere a stângii în Europa în condițiile în care 21 de state sunt conduse în prezent de forțe centru-dreapta, în timp ce numai șase au un lidership de stânga. În plan intern, dacă scorul indică o cursă oarecum strânsă în doi candidați, absenteismul de la urne este una dintre problemele cele mai mari pentru Franța.

Sondaje premilinare

Secțiile de vot s-au deschis în Franța pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, care ar trebui să fie urmat de un al doilea tur la 6 mai, între președintele în exercițiu Nicolas Sarkozy și socialistul Francois Hollande, marele favorit al scrutinului. În total, sunt chemați la urne 44,5 milioane de alegători care îi vor selecționa pe cei doi finaliști dintre cei zece candidați aflați în cursă. Sondajele de opinie arată că François Hollande va învinge fără probleme în cel de-al doilea tur, cu circa 55%, și va deveni astfel primul președinte de stânga după François Mitterrand (1981-1995). Ultimele sondaje publicate vineri îl situează pe primul loc și în primul tur, cu un ușor avans în fața lui Nicolas Sarkozy, 28% față de 26%. Absența vreunuia dintre cei doi în turul secund pare exclusă, candidata extremei-dreapta, Marine Le Pen, ajungând în poziția a treia cu numai 14-17%.  Ea își dispută acest loc cu tribunul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, adevărată revelație a campaniei, reprezentantul centrului, François Bayrou, fiind creditat cu 11%.  Toți ceilalți candidați – ecologista Eva Joly, suveranistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan, cei doi candidați ai extremei-stânga, Philippe Poutou și Nathalie Arthaud, precum și folcloricul Jacques Cheminade – se situează sub 3%.
Rata de participare la primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța era de 28,29 la sută duminică la prânz, a anunțat Ministerul francez de Interne. Această rată este destul de ridicată, deși este în scădere în raport cu primul tur al scrutinului prezidențial din 2007, când la aceeași oră votaseră 31,21 la sută dintre alegători.  Televiziunile franceze au anunțat că, până la ora 17.00 (18.00, ora României), prezența la vot a fost de 70.59%. Institutul de sondaj Ifop prevede o rată de participare de 80% pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța.  Circa 900 de francezi votaseră în România până la orele 13.

Sarkozy – codaș, Hollande – pragmatic

Nicolas Sarkozy, președintele în exercițiu al Franței, a votat la Paris, la 11.40, ora locală, însoțit de soția sa, Carla Bruni, informează Le Nouvel Observateur și Le Parisien. Din motive de securitate, ziariștii l-au așteptat afară pe președintele Franței, care candidează la propria succesiune, notează sursa citată. Le Parisien scrie că președintele a votat la liceul La Fontaine din arondismentul al XVI-lea al capitalei și că, din câte se pare, nu a luat toate buletinele de vot. La ieșirea din secția de votare numeroase persoane așteptau în spatele barierelor. Cel mai probabil, candidatul Uniunii pentru o Mișcare Populară se va deplasa după vot la biroul său de la Palatul Elysée. Potrivit Le Parisien și Le Nouvel Observateur, Sarkozy a votat ultimul dintre cei zece candidați înscriși pe listă. Socialistul francez Francois Hollande, favoritul alegerilor prezidențiale din Franța, a votat duminică în primul tur de scrutin în fieful său din Tulle în Correze (centru), relatează France Presse. Hollande, deputat din partea Departamentului Correze, a luat șase buletine din zece înainte de a se retrage în cabina de vot. „Sunt atent și angajat, dar, înainte de toate, respectuos; francezii sunt cei care votează. Ziua care a început va fi una lungă, este un moment important”, a declarat el presei după ce și-a exprimat dreptul de vot, împreună cu partenera sa, jurnalista Valerie Trierweiler. Hollande a dat mâna cu persoane prezente în secția de votare, între care și membri ai Consiliului municipal. Între timp, cei doi favoriți ai scrutinului se pregătesc pentru anunțarea rezultatelor. Reporterul Le Parisien acreditat pe Palatul Elyseee scrie pe contul său de Twitter că 'peste 500 de jurnaliști au fost acreditați pentru seara electorală a lui Nicolas Sarkozy la Maubert Mutualité, o sală folosită frecvent de Partidul Socialist'.

„Aleșii neamului”, grupați pe „cumetrii politice”

Nici politicienii români nu sunt străini de cursa prezidențială din Franța. Cum era de așteptat, fiecare politician își susține propria tabără și mai puțin candidatul care ar fi benefic pentru interesele României. Poate doar cel cu care este mai „încuscrit” politic. Ba mai mult, unii dintre tinerii politicieni de la noi încearcă tot felul de analogii și epitete deloc diplomatice, fapt ce nu poate demonstra decât imaturitate politică. Prim-vicepreședintele PDL Teodor Baconschi este de părere că relația franco-română nu va fi afectată de rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța. Fost ambasador al României la Paris, Baconschi a subliniat că are toată admirația față de Nicolas Sarkozy, despre care spune că este un lider puternic, care a luat decizii majore pentru a stopa efectele crizei în UE. "Sarkozy rămâne un reformator de dreapta cu o viziune în descendența generalului de Gaulle, focalizată pe o Europă a națiunilor și pe principiul subsidiarității. Și trebuie să-i recunoaștem meritul de a fi co-inițiat Pactul fiscal, grație căruia Europa își regăsește sănătatea financiară. Totodată, Nicolas Sarkozy poate marca, la sfârșitul acestui prim mandat, și reintrarea Franței în structurile de comandă ale NATO, pe fondul unei revigorări a relației transatlantice și a relației speciale dintre Franța și SUA. El a avut de gestionat, ca lider european de prim plan, și criza georgiană. Nu trebuie uitat că a negociat personal planul în șase puncte pentru Georgia, după consumarea agresiunii rusești de acolo", a declarat Baconschi. De de altă parte, liderul PSD Victora Ponta susține că actualul președinte al Franței, Nicholas Sarkozy, este un "simbol al politicianului demagog, populist fără limite, lipsit de valori și scrupule, cu grave concepții autoritare și antidemocratice, exhibiționist și chiar bufon, adică un Băsescu al Franței". „Acest mod de a face politică este responsabil de criză prin care trece întreagă Europa și din care UE nu poate ieși decât printr-un alt tip de leadership", susține Ponta pe blogul personal. Deputatul PDL Theodor Paleologu, ce deține cetățenie franceză, a votat la ambasada Franței din Capitală cu Nicolas Sarkozy. "L-am votat pe Nicolas Sarkozy, ca și în 2007. Este un om politic remarcabil, am votat ca cetățean francez pentru binele Franței și ca european. Sarkozy este un bun european, nu este deloc o amenințare pentru România", a declarat el.

Mădălin Necșuțu