Europarlamentarii români denunță politica discriminatorie a Serbiei față de românii din Timoc

În ciuda aspirațiilor europene ale Serbiei, această țară continuă să adopte o politică de deznaționalizare a etnicilor români din Valea Timocului (estul Serbiei -n.r.), pe care îi denumește generic „vlahi” și îi categorisește ca fiind un popor distinct față de românii din Voivodina (nord). Aceste lucruri au fost prezentate, ieri, în Parlamentul European (PE) de către liderul delegației PNL din PE, Norica Nicolai. Ea a declarat că va face presiuni prin demersuri către colegii eurodeputați ca deschiderea capitolului de negociere 'Cultură' din Tratatul de aderare al Serbiei să fie condiționat de îndeplinirea angajamentelor pe care Belgradul și le-a luat în ceea ce privește drepturile minorității române. 'Dacă vom sprijini în continuare necondiționat să deschidă capitole de negociere, probabil comunitatea noastră va avea același tratament discriminatoriu din partea statului sârb', a declarat Norica Nicolai. Oficialul și-a motivat demersul prin faptul că Serbia nu și-a respectat angajamentul de a introduce studiul limbii române în școlile din Valea Timocului de la 1 septembrie, folosindu-se în acest sens de un sondaj incorect și că într-un chestionar manipulator au creat și a doua limbă, așa-numitul „grai vlah”. În paralel, Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) a prezentat, ieri, la Bruxelles, un raport referitor la libertatea presei în diaspora românească în care se menționează că în Valea Timocului situația a rămas la fel ca în ultimii ani și practic nu există nici un fel de publicație tipărită, iar emisiunile de televiziune sau radio nu sunt prezente în mod continuu. Asta în timp ce în Voievodina, acolo unde numărul românilor este de circa 30 – 40.000 (față de circa 250.000 în Timoc), comunitatea românească beneficiază de mass-media în limba română.

Mădălin Necșuțu