Timp de doua zile, astazi si maine, liderii Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles, pentru a lua o decizie in legatura cu procesul de extindere a UE. Majoritatea dosarelor sensibile n-au fost inca rezolvate. Incapabili sa se puna de acord in privinta modului de finantare a aderarii celor 10 state candidate pe perioada primilor trei ani ai largirii, adica din 2004 pana in 2006, ministri de externe ai Uniunii au pasat problema sefilor de stat si de Guvern. Va fi o misiune ce se anunta extrem de dificil de dus la indeplinire.
Totusi, dorind sa minimalizeze divergentele survenite in timpul intalnirii lor, de luni si marti, de la Luxemburg, ministrii de externe ai Celor 15 au tinut sa consemneze in comunicatul final ca -exista un vast acord asupra schemei generale de extindere-. Punct marcat subliniat inclusiv de seful diplomatiei franceze, Dominique de Villepin.
Apel la -spiritul de compromis-
Pe acest fundal, ministrul danez pentru afaceri europene, Bertel Haarder, a facut ieri apel -la spiritul de compromis- al Celor 15, punctand necesitatea ca summit-ul de la Bruxelles sa ia, inaintea demararii procesului de largire, deciziile care se impun in dosarele financiare aflate in suspensie. Dar, a avertizat el, avand in vedere discutiile de pana acum, -nu va fi usoara identificarea unui acord-. Iata de ce, a continuat el, reuniunea de la Bruxelles -va dura atat cat va fi nevoie, deoarece trebuie sa ajungem la o solutie-. Haarder a amintit ca UE s-a angajat sa prezinte, la inceputul lunii noiembrie, tarilor candidate pozitiile lor de negociere in chestiuni financiare, astfel incat tratativele sa poate fi incheiate la sfarsitul acestui an. Mult mai transant, seful diplomatiei daneze, Per Stig Moeller, a afirmat ca extinderea UE cu 10 noi membri in 2004 -nu va avea loc-, daca sefii de stat si de Guvern ai Celor 15 nu vor reusi sa se inteleaga la Bruxelles. Daca vom -impinge- problema pana la summit-ul european din decembrie, de la Copenhaga, -va fi prea tarziu, iar extinderea nu va mai avea loc-, a spus el.
Ne vedem in 2007
La randul sau, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a apreciat ca -este in interesul nostru, al tuturor-, ca lucrurile sa se termine la Bruxelles. Aceeasi idee s-a regasit si in mesajul comisarului pentru extindere, Gunter Verheugen. Care sunt insa rezultatele intalnirii ministrilor comunitari de externe? Concret, ei au aprobat recomandarea Comisiei Europene de a deschide portile Uniunii pentru Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta si Cipru. Totodata, ei au ajuns la un acord privind reprezentarea statelor in institutiile unei Uniuni cu 25 de membri, convenind, de asemenea, fragila chestiune a tranzitului, via Lituania, a locuitorilor enclavei ruse Kaliningrad dupa extindere. In alta ordine de idei, mai multi participanti la reuniune au solicitat ca summit-ul de la Bruxelles sa ia in considerare aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana in 2007.
Doua abordari total opuse
Dosarul cel mai delicat, ce vizeaza ajutoarele cuvenite agricultorilor viitoarelor state membre, continua sa faca obiectul unei confruntari directe intre Paris si Berlin. De altfel, presedintele Jacques Chirac a recunoscut -disensiunile- cu Berlinul. Rezumand in cateva cuvinte esenta conflictului, Chirac a spus ca Germania cere renuntarea la -cheltuielile agricole-, in timp ce Franta se pronunta pentru -mentinerea politicii agricole comune- (PAC). -Sper, cred ca noi vom ajunge la un compromis intre cele doua puncte de vedere. Sunt sigur ca vom reusi acest lucru-, a declarat liderul de la Paris.
Intre patru ochi
In incercarea de a pune capat dezacordului franco-german, ce blocheaza negocierile, dar si pentru a deschide calea unui compromis, Chirac si cancelarul Gerhard Schroder urmeaza sa se revada astazi, intre patru ochi, chiar inainte de summit. Germania, care urmareste, in realitate, limitarea contributiei sale la bugetul comunitar, ar dori sa suprime sau macar sa reduca ajutoarele directe de care vor benefica agricultorii europeni in scopul evitarii unei explozii a bugetului comun cu extinderea. Pozitia Berlinului este, printre altele, sustinuta de Marea Britanie si Olanda. Dar Franta refuza sa-si asume in avans un angajament privind reforma politicii agricole comune, ce absoarbe anual peste 40 milioane de euro, adica ceva mai putin decat jumatate din bugetul comunitar. Parisul prefera ca discutiile pe aceasta tema sa fie amanate pentru 2006, cand toate celelalte subiecte vor reveni pe ordinea de zi. -Nu intentionam sa facem din agricultura singura variabila de ajustare-, a subliniat Dominique de Villepin.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
