Lungile cozi formate in fata caselor de schimb valutar si a bancilor sunt la ordinea zilei in Argentina de la izbucnirea crizei economice, anul trecut. In ultima perioada, insa, goana dupa dolari s-a transformat intr-o adevarata epidemie nationala, ale carei explicatii sunt disperarea si o totala lipsa de incredere in moneda nationala, peso, devalorizata intr-un ritm rapid, scrie cotidianul american -The Washington Post- in editia sa de ieri.
-Febra verde-, titreaza presa argentiniana, comentand noua obsesie nationala. Posturile de televiziune transmit ratele de schimb valutar cu frecventa buletinelor meteorologice pe timp de furtuna. Site-uri speciale au fost deschise pe Internet pentru afisarea in timp real a cotatiilor valutare. Nelipsitii profitori sunt prezenti la fiecare colt de strada in capitala argentiniana, cu oferte dintre cele mai atragatoare. Oamenii de rand stau ore in sir la cozi, cu calculatoare de buzunar la indemana, pentru a calcula rapid cele mai bune tranzactii. Celor mai ocupati sau chiar celor mai lenesi le sta la dispozitie o intreaga industrie (alcatuita in majoritate din someri), gata sa arunce in lupta cele mai performante servicii de -stat la coada-, in schimbul a numai cinci dolari.
Cea mai bogata economie a Americii Latine si-a pierdut increderea in politicieni, parlamentari, in comunitatea de afaceri si chiar in societate insasi, toate acestea fiind punctul de pornire pentru lipsa de incredere in moneda nationala, comenteaza -The Washington Post-.
De la paritatea de unu la unu, moneda nationala a ajuns saptamana trecuta la o rata de schimb de aproape patru peso pentru un dolar. Saptamana aceasta, cursul de schimb este de -numai- trei peso pentru un dolar american. Valoarea sa a scazut cu circa 67% din ianuarie, cand Guvernul a decis, in cadrul Programului de salvare economica, sa renunte la paritatea din ultimii 10 ani. Reactia imediata a pietei a fost cresterea vertiginoasa a preturilor si scaderea automata a valorii monedei nationale.
Actuala criza a monedei nationale trezeste temeri cu privire la reeditarea situatiei de la sfarsitul anilor *80, cand rata anuala a inflatiei a atins pragul de 5.000%, cea mai ridicata din lume. De data aceasta, consecintele unei inflatii galopante ar putea fi chiar mai periculoase, in conditiile in care o recesiune de patru ani a condus la o rata a somajului de 25%, multi dintre cei ramasi fara locuri de munca ajungand sa traiasca cu circa doi dolari pe zi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
