Gazul rusesc spre R. Moldova, mărul discordiei între UE și Rusia

Vizita recentă a cancelarului german Angela Merkel, dar și cea pe care președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso o va face la finele acestei luni la Chișinău sunt semne că Uniunea Europeană face eforturi constante și mai ales susținute pentru a atrage această republică ex-sovietică în clubul țărilor europene bazate pe sisteme de funcționare democratice. La fel, și SUA face eforturi pentru a sprijini tânăra democrație de peste Prut și actuala coaliție de guvernare pro-europeană iar în plan militar de a crea premizele unei interoperabilități între armata Republicii Moldova și NATO. Toate aceste planuri ale Occidentului de atragere a Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar putea fi date peste cap de către arma energetică prin care Rusia își promovează interesele politice. La începutul lunii septembrie, UE a deschis o anchetă asupra gigantului energetic rus Gazprom, compania fiind suspectată că a îngrădit concurența și a manipulat prețurile în mai multe țări din Europa centrala și de Est. Pe acest fundal de șantaj la adresa premierul Vlad Filat de a amâna planurile legate de conectarea energetică a R. Moldova cu UE în schimbul unor prețuri preferențiale la gaze, Bruxelles-ul a luat ieri poziție. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a făcut apel ca statele membre ale Uniunii Europene să susțină Republica Moldova în confruntarea acesteia cu Federația Rusă în problema aprovizionării sale cu energie. Comportamentul Moscovei față de Chișinău a fost catalogat drept unul de „șantaj pur” care este „inacceptabil”. În acest sens comisarul european le-a cerut tuturor membrilor UE să aibă „o abordare comună" și „un mesaj clar” care vor sipijini Chișinău în a face față amenințărilor venite din partea Rusiei. Nu este niciun secret că Moscova nu privește cu ochi buni participarea Republicii Moldova și a Ucrainei în  Comunitatea Energetica Europeană, abordând această chestiune ca o ingerință a UE în cazul statelor din sfera sa de influență, la fel ca în timpul Războiului Rece.

Precedent periculos

Günther Oettinger a explicat că o reacție relaxată a UE în acest caz ar putea crea un precedent periculos pentru statele vizavi de care Bruxelles-ul este interesat în perspectiva unei aderări. El a oferit în acest sens exemplul Belarusului, condus de „ultimul dictator” din Europa, care a fost ademenit de Rusia să nu intre în această Comunitate Energetică Europeană în schimbul unor prețuri reduse la energie. Comisarul a precizat că Rusia rămâne cel mai important partener al UE la capitolul livrare de cărbune, petrol și gaze „și este în interesul nostru să prelungim acest parteneriat pe o baza stabilă". Însă, a adaugat oficialul european „nu poate fi acceptata nicio presiune asupra Republicii Moldova”. „Întrebarea pentru UE este, dacă acceptam această presiune sau nu? Putem spune partenerilor noștri rusi: dacă aplica astfel de masuri… atunci noi nu putem avea încredere pe termen lung în problema securității energetice. În aceste condiții, Republica Moldova este un test pentru un parteneriat echitabil”, a declarat în aceasta săptămână la Bruxelles, Oettinger. „Partenerii noștri ruși ar trebui sa vadă că exista o abordare comună din partea membrelor UE, iar Putin nu poate juca de-a „dezbina și-conduce”, a mai spus comisarul de la Bruxelles.

Avertismente europene

Avertismentele nu s-au îndreptat numai spre Rusia, ci și spre Chișinău care nu trebuie să se lase pradă compromisului și șantajului rusesc. „Cel care părăsește Comunitatea Energetica Europeană indirect părăsește parteneriatul cu UE. Iar astfel, poate deveni următorul Belarus”, a avertizat Oettinger. Declarațiile acestui vin după ce premierul de la Chișinău, Vlad Filat, a anunțat că este dispus la a ceda șantajului rusesc, nefiind capabil să-și asume total schimbarea cursului țării spre UE, dorind să păstreze țara în aceeași dependență față de Rusia și aspirație spre UE. „Vom solicita extinderea termenului de implementare a prevederilor Pachetului III, in cadrul Interministerialei care va avea loc la Muntenegru in data de 18 octombrie. Asa cum se prevede la ora actuală, termenul este 2016, noi vom cere o extindere pentru 2020. Ceea ce ar oferi o perioadă de timp suficientă pentru ca organizarea ulterioară a Moldovagaz să ofere, cum spuneam anterior, garanții, pentru investițiile efectuate. Am vorbit si despre reorganizarea Modovagaz”, a declarat premierul Vlad Filat intr-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă. În paralel, UE accelerează proiectele ce ar trebui să asigure alternativă la gazul rusesc. În urmă cu câteva zile, reprezentanții statelor membre ale Nabucco, la nivel de miniștri sau secretari de stat, au reconfirmat la Viena sprijinul politic pentru realizarea proiectului, invitând totodată companiile implicate să grăbească negocierile pentru aprovizionarea cu gaze de la Shah Deniz, Azerbaijan. În plan bilateral, și România își consolidează parteneriatul cu această țară. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer. Un accent deosebit în cadrul acestor discuții a fost pus pe securitatea energetică și pe cooperarea europeană și euro-atlantică. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice și cea a Mării Negre. Reamintim că în iulie 2012, România și Republica Moldova au semnat la Chișinău proiectul comun pentru gazoductul Ungheni – Iași, dar și proiectul pentru o linie electrica comună peste Prut.

Mădălin Necșuțu