Înhumarea nazistului Jozsef Nyiro și „coada” Budapestei în politica internă a României, riscă să arunce în aer relația bilaterală

Chemarea la Ministerul Afacerilor Externe a ambasa­dorului Ungariei la București, Oszkar Fuzes, a devenit deja un laitmotiv. Un obicei atât de regulat că acesta nici măcar nu se mai obosește să vină personal, ci își trimie adjuncții. De la venirea la putere a guvernului de dreapta a lui Vicktor Orban, atitudinea revanșarda a Ungariei s-a făcut resimțiță, Budapesta nesfiindu-se în a-și da cu părerea asupra politicilor de stat ale României. Fie că a fost vorba de reorganizare administrativă a României pe zone de dezvoltare, fie că este vorba de legea electorală sau cea a sistemului universitar din țara noastră, autoritățile de la Budapesta au avut mereu obiecții care le depășesc atribuțiile și sfera de competență. În acest context, Ministerul român de Externe (MAE) l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declarații critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale Guvernului român referitoare la minorități, a anunțat miercuri Budapesta, transmite agenției de știri MTI. Diplomația ungară a precizat că  un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. Asta în timp e România a preferat să țină aceste tensiuni departe de ochii presei, deși partea ungară nu are nicio problemă în a face publice astfel de fricțiuni. România și-a exprimat dezaprobarea față de remarcile făcute de secretarul de stat Zsolt Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot și la minorități, sunt „motive de îngrijorare“. Oficialul maghiar a declarat, la finele săptămânii trecute, că recentele evoluții ale situației din România, inclusiv declarațiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot și legea minorităților, precum și problema Facultății de Medicină de la Târgu Mureș, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria. El a declarat joia trecută că în ultimii ani relațiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect mutual și o recunoaștere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Dar că, „ar fi o greșeală dacă dezvoltarea promițătoare a relațiilor ungaro-române ar ajunge la final și ar fi o greșeală nu numai în ceea ce privește cele două țări, ci ar afecta și stabilitatea Europei Centrale, creșterea și prosperitatea“.

Pericol maxim

Nemeth a adăugat, totuși, că este încă posibilă evitarea pericolului și Guvernul ungar are voința politică să facă acest lucru. Un nou Guvern de stânga a preluat conducerea la București luni și una dintre primele măsuri a fost de a împiedica deschiderea unei secții maghiare a Facultății de Medicină din Târgu Mureș. Reprezentanții Guvernului au afirmat că sistemul de reprezentare proporțională va fi eliminat, noul sistem urmând să se bazeze pe votul unino­minal într-un singur tur. Ei au precizat, de asemenea, că legea minorităților va fi aprobată fără capitolul privind autonomia culturală, a scris presa maghiară. Csaba Tabajdi, europarlamentar ungar din cadrul partidului socialist, aflat în opoziție, a afirmat într-o declarație trimisă joi președintelui Parlamentului European Martin Schulz și liderul Alianței Progresive a Socialiștilor și Democraților Hannes Swoboda că acțiunile noului Guvern român „nu par prea prietenoase cu minoritățile, ci dimpotrivă, pun în pericol achizițiile relațiilor etnice româno-ungare“. Reacțiile acide ale Budapestei s-au intensificat după ieșirea UDMR-ului de la guvernare, fapt ce nu mai asigură reprezentativitate în Parlament pentru această etnie. După plecarea de la guvernare a UDMR-ului retorica Budapestei s-a intensificat iar limbaj diplomatic folosit de Nemeth poate fi tradus printr-o reală supărare a Ungariei pe temele invocate. „Măsurile avute în vedere împotriva minorităților etnice nu serversc coexistenței pașnice a majorității românești și minorității maghiare și nici stabilității Europei Centrale“, a adăugat secretarul ungar de stat Zsolt Nemeth.

Românii în malaxorul unguresc al deznaționalizării

În tot acest timp, lipsiți de reprezentativitate în Parlament și supuși unor politici cosmetizate modernist de asimilare, românii din Ungaria sunt marginalizați și deznaționalizați în fiecare zi. Cu toate acestea, Ungaria este de fiecare dată vocală chiar și atunci când își depășește prerogativele și își dă cu părerea despre politicile altor țări. Dacă în urmă cu circa 100 de ani existau peste 100.000 de români în Ungaria, astăzi numărul lor este de circa 8.000. La începutul acestui an, într-un interviu acordat postului public de radio, secretarul de stat Bogdan Aurescu, cel care conduce comisia mixtă româno-maghiară, declara că Ungaria aplicase mai multe decizii stabilite cu România în ședințe comune de guvern sau în comitete mixte pentru minorități. Oficialul român i-a amintit în cadrul unei întrevederi subsecretarului de stat maghiar Latorcai Csaba, responsabil pentru relațiile cu minoritățile în guvernul de la Budapesta, că nu a crescut numărul de angajați în secțiile de limbă română din radioul și televiziunea maghiară, așa cum se convenise. Mai mult, el a atras atenția asupra faptului că românii din Ungaria riscă să își piardă reprezentarea în auto-guvernările locale. „Există astfel de situații în diverse zone ale Ungariei, inclusiv în Budapesta, când au fost constituite autoguvernări formate din persoane care nu sunt, de fapt, etnici români. Miza fiind, evident, aici, fondurile pe care aceste auto-guvernări – care sunt de fapt insti­tuții publice finanțate din bugetul de stat – le primesc“ declara secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu.

România, țap ispășitor pentru antisemitismele Ungariei

Noul conflict diplomatic care s-a iscat pe axa București-Budapesta face referire și la intențiile părții maghiare de a îngropa în România un poet maghiar cu simpatii naziste care a lucrat în scopul ajutării răspândirii propagandei naziste în Ungaria în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Astfel, mormântul acestuia ar putea deveni loc de pelerinaj pentru extremiștii maghiari din toată Europa, mișcare prin care România ar fi acuzată din nou de antisemitism. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a avut deja o reacție de respingere asupra inițiativei de înhumare a rămășitelor poetului maghiar Jozsef Nyiro la Odorheiu Secuiesc. Astfel, diplomația română a transmis criticile sale legate de eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc, acțiune care se va face sub patronajul șefului Legislativului de la Budapesta, Laszlo Kover care deține pentru moment și prerogativele prezidențiale. Cel care a venit în locul ambasadorului Oszkar Fuzes la MAE, Adam Balazs, a transmis părții române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum și un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român. Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe.

Manevră pentru alegerile locale

Ziarul „Curentul“ a scris că în prag de alegeri locale extre­miștii autonomiști maghiari pregătesc o lovitură de imagine menită să îi avantajeze în ochii revizioniștilor, dar mai ales să pună din nou România într-o lumină negativă a antisemitismului. Concret este vorba despre repatrierea osemintelor scriitorului maghiar Nyiro Jozsef și înhumarea acestora în cimitirul romano-catolic Dealul Sfântul Nicolae din Odorheiu Secuiesc (Harghita) cu prilejul Hramului Rusaliilor Catolice (27.05.2012). Dacă acest moment ar fi reprezentat doar o repatriere a rămășițelor unui scriitor nu ar fi fost nicio problemă, dar backround-ul său politico-ideologic îl prezintă pe acesta ca fiind un activist fervent al extremei drepte maghiare cu înclinații puternice antisemite. Astfel, mormântul său care va fi amenajat la Odorheiul Secuiesc nu va fi decât un loc de pelerinaj pentru neo-naziștii din Garda Maghiară, nostalgici ai idealurilor Ungariei Mari. Trecând de planul local, acest lucru va pune din nou România pe harta statelor antisemite și va alimenta retorica organismelor care se ocupă de fenomenul Holocaustului. Chestiunea realizării acestui demers de către etnicii unguri va trece în subsidiar iar la nivel european România va înregistra un nou deficit de imagine pe acest subiect. Totul fără voia ei, dar cu sprijinul Parlamentului de la Budapesta și a colaboratorilor lor revanșarzi din România de la Partidului Civic Maghiar (PCM) și ale organizații de tip „cultural“ stipendiate regește din țara-mamă, Ungaria. Nyíro s-a născut pe 8 iulie 1889 la Jimbor (comuna Homorod), județul Brașov, ajungând în cel de-al doilea război mondial în elita partidului maghiar de orientare nazistă și antisemită „Crucea cu săgeți“. De acest partid se leagă guvernarea în ultima fază a războiului mondial, perioadă în care s-a declanșat Holocaustul pe teritoriul Ungariei. Mai cunostă decât opera sa este activismul său politic în partea extremei drepte în perioada mai sus menționată. Despre el specialiștii reuniți la o conferință în 2007 au afirmat că „a fost liderul propagandei radiofonice a extremei drepte“. Reamintim că partidul „Crucea cu săgeți“ a fost fondat de Ferenc Szalasi, cel care avea să fie declarat drept criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva evreilor din Ungaria, după ce această formațiune a preluat puterea în 1944. Partidul lui Szalasi a promovat fervent, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari. Fondat de Ferenc Szalasi, declarat criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva populației evreiești din Ungaria, după preluarea puterii în 1944. „Crucea cu Săgeți“ a urmărit, în Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari și promovarea naționalismului hungarist. De asemenea, Nyiro a fost un bun prieten al lui Albert Wass, un alt „poet nepereche“ simpatizant al nazismului, cunoscut și el ca „poet de curte“ a lui Szalasi.

Mădălin Necșuțu