Statele Unite si Marea Britanie au depus luni, cu sprijinul Spaniei, un nou proiect de rezolutie asupra Irakului, punct de plecare pentru declansarea razboiului. Franta, Germania, Rusia au contraatacat prin propuneri de prelungire si intensificare a inspectiilor ONU in Irak, solicitand o perioada de gratie de cel putin 120 de zile.
Iar ciocnirile diplomatice dintre cele doua tabere au aruncat Natiunile Unite in haos. -Daca nu actionam acum, totul va degenera intr-un conflict extrem de sangeros-, sublinia, ieri, premierul britanic, Tony Blair. -Nu avem nici un motiv pentru a intrerupe inspectiile si a urma o logica care sa ne conduca la razboi-, a venit replica presedintelui francez, Jacques Chirac. Pe sleau a spus-o insa ministrul de interne Nicolas Sarkozy: -Nu se poate sa existe o superputere care sa conduca afacerile intregii lumi-. Consiliul de Securitate al ONU a programat pentru maine o intalnire cu usile inchise, pentru a analiza solutiile de dezarmare a regimului Saddam Hussein propuse de cele doua parti.
Lucrurile s-au complicat si mai mult o data cu declaratia sefului inspectorilor internationali, Hans Blix, care a solicitat prelungirea mandatului expertilor pe probleme de dezarmare, argumentand ca nu si-a pierdut speranta intr-o cooperare mai buna din partea Bagdadului. O puternica lovitura pentru cei care asteptau, la 7 martie, un raport negativ din partea lui Blix. Un astfel de document ar fi venit ca turnat planurilor de razboi anglo-americane.
Saddam complica lucrurile
Ca de altfel si intentiile presedintelui irakian, Saddam Hussein, de a nu se conforma, nici in acest ceas de cumpana, ultimatumului ONU privind distrugerea rachetelor ilegale. Natiunile Unite asteapta ca, pana la 1 martie, regimul de la Bagdad sa scape de toate cele 60-100 de rachete Al-Samoud II (cu raza de actiune de peste 150 de kilometri, maximul admis), de componentele si sistemele adiacente. Saddam sustine insa ca acestea nu contravin normelor internationale.
Cat de departe de realitate s-a plasat presedintele de la Bagdad o demonstreaza si -manusa- aruncata de acesta liderului de la Casa Alba. Intr-un interviu de trei ore acordat CBS News, primul realizat de un ziarist american in ultimii 10 ani, Saddam Hussein l-a poftit pe George W. Bush la o discutie prin satelit, in direct la televizor, in care fiecare sa isi argumenteze punctul de vedere. Solicitarea irakiana a fost respinsa drept hilara de Washington.
Hans Blix sau Saddam Hussein, finalul povestii nu va mai depinde in curand de ei. Ulterior raportului inspectorilor ONU, Statele Unite vor astepta votarea rezolutiei in Consiliul de Securitate pana cel mai tarziu 10-14 martie. Documentul a fost astfel redactat – reitereaza mare parte din Rezolutia 1441, din noiembrie trecut, votata in unanimitate de membrii Consiliului si nu mentioneaza alb pe negru cuvinte ca -folosirea fortei- sau -razboi- – pentru a atrage cat mai multe optiuni favorabile chiar din partea celor plasati in tabara pacifista. Washingtonul spera astfel ca, in eventualitatea unui veto al Frantei, care ramane pe pozitii, sa obtine macar o majoritate de 9 din 15, ceea ce i-ar conferi un mandat cel putin moral, daca nu real impotriva Irakului, cu atat mai mult cu cat in declansarea razboiului se poate baza pe Rezolutia 1441, ce prevede consecinte dintre cele mai grave pentru Bagdad in cazul nerespectarii cerintelor internationale. Dupa care mingea se va muta definitiv in terenul generalului american Tommy Franks, comandant al frontului antiirakian.
Test final pentru ONU
Intregul proces diplomatic de pana atunci va reprezenta cel mai important test la care au fost supuse Natiunile Unite in ultimele decade. Oficialii americani au pus deja un ipotetic semn al intrebarii asupra credibilitatii organismului international in eventualitatea unui refuz clar adresat SUA. Rezultatul inclestarilor diplomatice va decide cu siguranta daca nu viitorul ONU, atunci al relatiilor dintre principalii sai membri si al nivelului de izolare al Statelor Unite fata de institutiile internationale. Ca si al modului de perceptie a SUA in lumea araba, pentru care, -deja frustrata de ocupatia israeliana si de favorizarea statului evreu, insulta adaugata injuriei s-ar dovedi de nesuportat-, potrivit secretarului general al Ligii Arabe, Amr Moussa.
Turcia mai face putine nazuri
De furia vecinilor sai, dar si de o criza kurda se teme si Turcia – prin pozitia strategica, locul ideal de lansare a atacurilor impotriva Irakului. Motiv suficient de puternic pentru ca autoritatile de la Ankara sa amane pana astazi aprobarea de catre parlament a desfasurarii a zeci de mii de trupe americane pe teritoriul turc si trimiterea militarilor turci in nordul Irakului. Si nu este singurul argument: opinia publica se pronunta impotriva razboiului, iar negocierile cu Washingtonul pentru obtinerea unui ajutor economic substantial nu au fost finalizate, promisiunile americane fiind considerate -nesatisfacatoare- de partea turca. Se vorbeste despre trimiterea pe frontul de nord turc a 61.500 de militari americani o data ce legislativul isi va fi dat aprobarea oficiala. O ultima piedica ar putea-o reprezenta insa presedintele Turciei, care declara, saptamana trecuta, ca este nevoie de o a doua rezolutie ONU pentru desfasurarea trupelor SUA, facand astfel trimitere la nevoia de legitimizare a interventiei militare. Prerogativele sale ii permit sa se puna de-a curmezisul parlamentului si, in felul acesta, al planurilor americane de razboi, desi este putin probabil sa o faca.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
