In timp ce presedintele Statelor Unite, George W. Bush, saluta, la Vilnius, apoi la Bucuresti, intrarea programata a sapte foste state comuniste in Alianta Nord-Atlantica, la Moscova, seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, patrona reuniunea la nivel de ministri de externe a Organizatiei de cooperare de la Shanghai. Iar presa moscovita scria ca, in timpul vizitei in Romania, Bush i-a propus omologului sau, Ion Iliescu, sa devina mediator intre NATO si Rusia.
In fata unei multimi entuziaste si in prezenta liderilor celor trei state baltice, locatarul de la Casa Alba a tinut sa dea o inalta apreciere capacitatii de rezistenta a Letoniei, Lituaniei si Estoniei in fata tiraniei. -Curajul Lituaniei este recompensat de intrarea in cea mai puternica alianta existenta vreodata-, a lansat Bush, pentru care Lituania -reprezinta eroismul unui popor care a luptat pentru propria lui libertate-. Inainte de a-si dobandi independenta, in 1991, cele trei tari au suportat timp de o jumatate de secol ocupatia sovietica.
Nu mai sunteti singuri
In relatiile cu Moscova ele manifesta inca prudenta, iar aderarea la NATO este privita drept o dovada clara ca nu se vor mai afla niciodata sub dominatia Kremlinului. -Alianta nostra a promis solemn protectie. Cine va considera Lituania dusman va avea ca inamici inclusiv Statele Unite ale Americii-, a continuat Bush in aplauzele furtunoase ale zecilor de mii de oameni veniti sa-l vada si sa-l auda pe cel mai puternic om al planetei. -Trebuie sa fim gata sa ne ridicam impotriva raului, sa facem fata oricaror provocari ale momentului-, a spus el. A fi membru al Aliantei, a explicat Bush, inseamna ca -in fata agresiunii, bravele popoare ale Lituaniei, Letoniei si Estoniei nu vor mai fi singure-.
Angajament si datorie
-Am redeschis astazi o alta pagina a istoriei noastre, marcata de mizerie, ocupatie si izolare-, a afirmat seful statului gazda, Valdas Adamkus, in timpul unei conferinte de presa cu omologii sai baltici, letona Vaira Vike-Freiberga si estonianul Arnold Ruutel. Cei trei au avut o intrevedere comuna cu Bush. -In cadrul discutiilor noastre l-am asigurat pe presedintele Bush ca Lituania sprijina in totalitate politica externa a SUA si ca vom sta alaturi de America in lupta pentru valorile noastre umane comune-, a aratat Adamkus, subliniind ca, potrivit afirmatiilor liderului de la Casa Alba, Rusia a acceptat cu calm extinderea NATO. Intrebat, in alta ordine idei, daca Estonia va intra intr-un eventual razboi impotriva Irakului, liderul acestei foste republici sovietice a explicat ca -invitatia de aderare la NATO presupune un angajament si o datorie de a participa la orice operatiuni ale Aliantei-.
Care sunt termenii targuielii
Inainte de a se duce la Vilnius, Bush s-a oprit, pentru cateva ore, la Sankt-Petersburg, pentru o intrevedere -neoficiala- cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Iesind in fata ziaristilor, cei doi demnitari au afisat o unanimitate de opinii care, fara a fi pusa sub semnul indoielii, i-a determinat, totusi, pe slujitorii presei moscovite sa se intrebe care au fost, totusi, termenii targuielii. Si, fireste, ce anume a castigat Rusia din afacerea largirii NATO, proces pe care Kremlinul nu a reusit sa-l stopeze, in pofida tuturor eforturilor diplomatice depuse si a amenintarilor, mai mult sau mai putin voalate, lansate de-a lungul timpului. Daca Bush a reusit sa calmeze temerile lui Putin, convingandu-l, odata pentru totdeauna, ca extinderea Aliantei nu va avea consecinte negative pentru securitatea Rusiei este greu de spus. Judecand insa dupa schimbul de amabilitati la care au procedat cei doi sefi de stat, se pare ca liderul de la Kremlin a primit ce dorea. Dupa cum nota, printre altele, mass-media moscovita, Bush si Putin au expus puncte de vedere similare nu numai in privinta Irakului, dar si a Ceceniei. Pentru ca tot presa sa aminteasca faptul ca, inca de la Praga, Bush a dat de inteles ca o interventie americana in Irak poate fi evitata daca Bagdadul manifesta intelegerea si supunerea necesare.
Un prieten apropiat
-Despre ce n-am vorbit astazi-, remarca Putin, cu un zambet satisfacut. Pentru ca imediat sa evidentieze dintre subiectele abordate -probleme legate de dialogul energetic, colaborarea in sfera tehnologiilor inalte-, alaturi, fireste, de largirea NATO si cooperarea Aliantei si Rusiei in lupta impotriva terorismului international. El a anuntat ca Bush, care l-a numit pe Putin -unul dintre cei mai apropiati prieteni-, a acceptat invitatia de a vizita, din nou, Sankt-Petersburgul in primavara anului viitor. Cand, dupa toate probabilitatile, se va face o trecere in revista a promisiunilor si realizarilor.
Bucurestiul, mediator intre NATO si Rusia
La Bucuresti, presedintele Bush declara ca -in viitorul pasnic pe care il construim, Romania poate ajuta Alianta ca o punte spre noua Rusie. Timp de secole, geografia Romaniei a fost o sursa de pericole. De acum inainte, voi puteti ajuta NATO intinzand o mana a cooperarii spre Rusia, peste Marea Neagra-, spunea presedintele american, precizand ca -Rusia nu se mai teme de extindere, deoarece Rusia are nevoie de vecini pasnici si stabili precum Romania-. La Moscova, in putinele ziare aparute la sfarsit de saptamana, afirmatiile lui Bush au fost putin altfel traduse: -presedintele Bush i-a propus omologului sau roman, Ion Iliescu, sa fie mediator intre NATO si Rusia-. Da, numai ca pentru asta, Bucurestiul si Moscova ar trebui sa semneze, in sfarsit, Tratatul politic de baza. Cand, este un semn de intrebare. Putin are programata pentru 1-3 decembrie o vizita in China, iar pe 9 decembrie el il va primi la Kremlin pe secretarul general al NATO, George Robertson. Normal, o vizita a presedintelui Iliescu la Moscova s-ar putea aranja si intre ferestre. Numai ca, in conditiile noului statut dobandit de Romania, ar fi bine ca o asemenea deplasare sa fie pe masura rolului pe care Bucurestiul este chemat sa-l joace in regiune. Apoi, despicand firul in patru, reiese ca inclusiv interesul Moscovei pentru semnarea tratatului a sporit. Exista un moment neclar in toata aceasta ecuatie: daca Romania este chemata sa fie liant intre Rusia si NATO, atunci nu este exclus ca Putin sa doreasca unele lamuriri din partea lui Robertson. In acest caz, presedintele Iliescu s-ar putea deplasa la Moscova in a doua jumatate a lunii decembrie. Dar daca lucrurile nu se opresc la NATO si au in vedere si alte aspecte de politica internationala, vezi situatia din Orientul Mijlociu, cu accent pe Irak, atunci s-ar putea ca totul sa se precipite. Este, fara indoiala, o simpla ipoteza.
O portita de salvare
Pe acest fundal, reuniunea ministrilor de externe ai Organizatiei de cooperare de la Shanghai, structura ce grupeaza China, Rusia, Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan si Uzbekistan, apare ca un avertisment la adresa NATO. Axata, pana anul trecut, cu precadere pe probleme de colaborare economica, organizatia a capatat si componenta militara. La momentul respectiv, demersul, pus la cale si dus la indeplinire de Putin impreuna cu presedintele de atunci al Chinei, Jiang Zemin, a starnit o oarecare panica in Occident. Multi au vorbit de o demonstratie de forta din partea celor doua puteri nucleare. Or, la reuniunea de sambata, de la Moscova, a participat noul sef al diplomatiei de la Beijing, Tang Jiaxuan, care, pe langa discutiile prilejuite de lucrarile consfatuirii, a avut si o intrevedere cu liderul de la Kremlin. Fireste, pentru a dezbate ultimele detalii ale vizitei acestuia in China. Dar si pentru a-l informa despre continutul convorbirilor sale, din ajun, cu presedintele Bush. Chiar daca, in unele privinte, Putin ramane o mare taina, un lucru este cert: si anume ca presedintelui Rusiei ii place echilibristica politica, ii place sa-si asigure existenta unei maini dispuse oricand sa-i sara in ajutor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
