La trei ani de la tragicele evenimente de la Chișinău: Dosarul „7 aprilie” rămâne încă o enigmă peste Prut

În urmă cu circa trei ani de zile, mai precis pe 6-7 aprilie, capitala Republicii Moldova era cuprinsă de manifestații anti-comuniste puternice conduse în special de tinerii cu vederi occidentale care se opuneau PCRM-ului lui Voronin și politicilor sale care, în viziunea lor, nu le oferea niciun viitor european după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Deși s-au înregistrat câteva persoane moarte și sute de răniți și maltratați în beciurile Poliției, nici după cei trei ani scurși de la aceste tragice evenimente nimeni nu a putut fi tras la răspundere iar aceste abuzurile forțelor de ordine au fost constant mușamalizate în ciuda faptului că existe probe video concludente în care șefii de atunci ai Poliției lovesc tineri cu sălbăticie. Mai mult, aceste probe au fost validate inclusiv de experții americani care s-au ocupat de acest lucru. În urmă cu nici o săptămână, expertiza americană a uneori probe video au dovedit că polițistului Ion Perju a fost cel care l-a lovit pe tânărul de 23 de ani Valeriu Boboc, care ulterior a murit în noaptea de 7-8 aprilie în drumul spre Urgențe, asta în timp ce era adus din custodia Poliției. Deși partea americană a tras această concluzie încă din urmă cu doi ani de zile, aceste rezultate au fost făcute publice abia acum pentru a mai da mass-media un subiect de mestecat în apropierea acestei date la care se împlinesc trei ani de la tragicele evenimente. Procurorii au mai declarat că în urma investigațiilor de la Washington au identificat de pe imagini și alte persoane, fără a oferi detalii. În loc să găsească și să pedepsească vinovații, Guvernul Republicii Moldova s-a mulțumit doar să aloce diverse sume drept compensații ale crimelor, violurilor și bătăilor administrate tinerilor în 7 aprilie. Executivului de peste Prut a alocat, în 2012, 632.000 de lei persoanelor care au avut de suferit în urma evenimentelor din aprilie 2009.
Banii vor ajunge la 73 de persoane civile și 43 de polițiști. Aceștia vor primi sume de 5.000 sau 7.000 de lei moldovenești. Proiectul urma să fie votat ieri la ședința Executivului. Recent, doi colaboratori MAI învinuiți de tortură au primit, în urmă cu o săptămână, o pedeapsă de cinci ani  de pușcărie. Chiar și aceasta, au decis judecătorii, va fi una cu suspendare cu doi ani de probă. Mai pe scurt, dacă aceștia se vor comporta normal în societate și nu vor comite alte infracțiuni penale. Ei doi polițiști au declarat după pronunțarea sentinței că vor ataca decizia. Chiar dacă în dosarul „7 aprilie“ au mai existat condamnări, de regulă foarte mici, nicio persoană cu rang mai înalt din MAI nu a fost tras la răspundere.

Condamnări în societatea civilă

Ultimul raport al Amnesty Interna­tional (AI), organizație care se ocupă cu respectarea drepturilor omului, observă că autoritățile de peste Prut au eșuat în investigarea plângerilor pentru aplicarea torturii în cursul protestelor violente din aprilie 2009. Totodată, AI denunță lipsa de acțiune a Guvernului, impunitatea și probleme de sistem în justiție. Heather McGill, cercetătoare în cadrul AI, opinează că aplicarea torturii a fost posibilă din cauza existenței unor numeroase probleme de sistem în justuție, criticând faptul că polițiștii moldoveni recurg deseori la violență pentru a obține informații de la deținuți. „Faptul că Republica Moldova nu a reușit, în decurs de trei ani, să pedepsească persoanele care au comis acte de tortură demonstrează că în acest stat există o cultură a impunității, care creează impresia că relele tratamente și tortura sunt permise“, a declarat McGill, insistând că „autorii actelor de maltratare trebuie să fie pedepsiți în funcție de gravitatea faptelor comise“.

Hibe în justiție și nivel executiv

Acesta recomandă Guvernului de la Chișinău să investigheze cu atenție toate cazurile de tortură. McGill a criticat totodată faptul că, dintr-un total de 958 de plângeri depuse în 2011 de cetățeni pentru a denunța diverse forme de maltratare, au fost acceptate doar 108. Amnesty International recomandă Guvernului de la Chișinău să creeze „un organ separat pentru investigarea cauzelor penale în care sunt implicați polițiști“, a declarat McGill, subliniind că o astfel de instituție „nu trebuie să aibă nicio legătură cu poliția și să fie condusă de persoane competente, care pot să efectueze o expertiză adecvată a cazurilor de tortură“. Șefa biroului Amnesty International din Republica Moldova Cristina Pereteatcu a apreciat că țara sa nu poate afirma că reușește să combată eficient tortura, atât timp cât victimelor din aprilie 2009 nu li se face dreptate. Documentul conceput de organizația non-guvernamentală AI cu privire la violențele din 7 aprilie 2009 de la Chișinău va ajunge curând pe masa Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, cât și cea a Consiliului Europei (CoE).

Demontarea dezinformării comuniste

Deși inițial comuniștii lui Voronin, cât și clasa politică sau mass-media de la Moscova au acuzat România de amestec în aceste tulburări, acest lucru nu s-a dovedit a fi decât propagandă de tip sovietic neacoperită de dovezi concrete. Anunțul a fost făcut la nici un an de zile de la aceste evenimente de către procurorul de atunci al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. „Nu a fost vorba de implicarea unui stat din exterior în evenimentele din aprilie 2009. Nu putem vorbi că a fost implicată România sau alte state în organizarea evenimentelor. Trebuie să ne lămurim în interior. Problema este că nu există o bază de date cu pozele provocatorilor“, declara acesta citat de Jurnal de Chișinău.

Mădălin Necșuțu