Legea statutului contravine normelor europene si acordului de baza ungaro-slovac

Parlamentul de la Bratislava a votat, joi seara, o declaratiei politica prin care respinge Legea statutului maghiarilor in forma ei actuala si solicita Budapestei revizuirea ei in functie de normele europene in vigoare. Reactia Budapestei a fost prompta, MAE ungar dand imediat un comunicat prin care se afirma disponibilitatea Ungariei de a examina textul declaratiei, dar, concomitent, se amendeaza afirmatiile antimaghiare care s-au facut pe parcursul celor trei zile de dezbateri pe marginea acestui subiect.

Seful diplomatiei ungare, Janos Martonyi, a declarat ca regreta faptul ca dezbaterea din Parlamentul Slovac a avut loc in momentul in care negocierile dintre cele doua state sunt in desfasurare, exprimandu-si ingrijorarea in legatura cu posibilitatea de a ajunge la un acord privind controversata lege, in atmosfera negativa promovata de declaratia Parlamentului de la Bratislava.

Relatii reci si pana acum

Relatiile dintre Ungaria si Slovacia nu au fost niciodata stralucite, dar o data cu reglarea diferendului declansat de construirea barajului de la Gabcikovo-Nagymaros s-au mai atenuat din tensiunile acumulate intre cele doua state de-a lungul timpului. A ramas insa eterna problema a minoritatilor nationale care traiesc pe teritoriul celor doua tari. Budapesta a fost preocupata mereu de soarta etniei maghiare din tarile vecine. Iar cum minoritatea maghiara din Slovacia este destul de numeroasa, drepturile acordate de statul slovac au constituit, indiferent de coloratura politica a Guvernului ungar, intotdeauna unul dintre subiectele prioritare ale intereselor ungare in cadrul relatiilor bilaterale dintre Budapesta si Bratislava.

Legea statutului maghiarilor din afara Ungariei au agravat insa relatiile si asa fragile dintre cele doua tari vecine. In plus, numarul mare de voturi acordate respingerii Legii statutului ofera o imagine clara asupra interpretarii acesteia de elita politica de la Bratislava. Din cei 150 de membri ai Legislativului slovac au fost prezenti 129, iar declaratia a fost votata de 112 parlamentari. Bineinteles, cei care au respins declaratia fac parte din Partidul Coalitiei Maghiare.

Ceea ce este insa mai grav, dincolo de textul decaratiei adoptate de Parlamentul slovac, este faptul ca mai multe partide considera ca Legea statutului contravine prevederilor acordului de baza dintre cele doua state. Chiar mai mult, in ultima vreme s-a vorbit ingrijorator de des despre anularea amintitului acord, semnat, dupa indelungate convorbiri bilaterale, in 1995.

Seful diplomatiei slovace a facut insa corecturile necesare pentru a contrabalansa aceasta opinie extrem de daunatoare din perspectiva relatiilor bilaterale. Eduard Kukan a declarat in fata presei ca anularea acordului de baza ar fi, in momentul de fata, -cea mai mare prostie-.

Declaratia antistatut declanseaza reactii contradictorii

Reactiile, de o parte si de alta, la declaratia politica a Parlamentului slovac sunt extrem de contradictorii. Presa slovaca, de exemplu, bineinteles in functie de orietarile ideologice promovate, aproba sau ataca opinia elitei politice. Ziarul liberal -Sme-, de exemplu, ataca foarte dur declaratia, fiind de parere ca Parlamentul si coalitia actuala nu fac altceva decat sa-si deterioreze in continuare credibilitatea in ochii electoratului slovac, prin implicarea atat de incrancenata, cu puternice sentimente nationaliste, in evaluarea situatiei create de Legea maghiara. Cu atat mai mult cu cat dezbaterea este purtata intr-o tara in care presedintele este de etnie germana, premierul rrom, iar sotia ministrului de externe nici macar nu vorbeste limba tarii in care traieste, adauga -Sme-.

Nici in Ungaria nu a ramas necomentata situatia creata. Cei mai suparati sunt insa socialistii (aflati in prezent in opozitie si puternic implicati deja in campania electorala), care reproseaza puterii proasta gestionare a situatiei si numeroasele greseli facute in ce priveste promovarea Legii statutului. Candidatul socialistilor pentru postul de premier, Peter Medgyessy, a apreciat ca liderii de la Budapesta poarta in mare masura vina situatiei create, pentru ca nu au dezbatut dinainte cu partile implicate conditiile de aplicabilitate ale legii.