Marile puteri dezlățuie iadul împotriva lui Gaddafi

Operațiunea „Zorii Odiseei“, demarată în forță

Decizia colonelului Muammar Gaddafi de a se împotrivi plecării de la putere, dar mai ales atacurile comandate de autoritățile de la Tripoli împotriva civililor încheiate cu băi de sânge în rândul acestora au determinat mai multe puteri mondiale să întrerupă jocul declarațiilor și să treacă la varianta forței armate pentru a-l înlătura pe liderul libian de la putere. Startul în această campanie militară i-a aparținut Parisului care a dat, sâmbătă noaptea, semnalul pentru desfășurarea ostilităților, operațiuni ce vor purta numele de „Odyssey Dawn“ (Zorii Odiseei – n.r.). Această decizie a venit în urma rezoluției 1973 votate joi de Consiliul de Securitate al ONU. Cu excepția unei intervenții terestre, coaliția internațională poate folosi orice mijloace prin care să impună o zonă de interdicție aeriană în Libia – ceea ce presupune distrugerea forțelor aeriene și a apărării antiaeriene libiene. Franța, SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Danemarca, Spania, dar și câteva țări arabe și-au anunțat deja participarea la această operațiune. Pentagonul a precizat că operațiunea va avea loc în mai multe faze, cu o desfășurare deliberat secvențială. Germania a ales să nu se implice militar în această campanie.

Șarje aeriene și maritime

Ofensiva americană de ieri a debutat cu atacul a nouăsprezece avioane, a anunțat locotenent-comandantul James Stockman din cadrul US Africa Command, citat de CNN. Printre aceste aeronave s-au numărat avioane Harrier, bombardiere B-2 și avioane de vânătoare F-15 și F-16, potrivit lui Stockman. Țintele vizate ieri de avioanele americane au fost „în principal terenuri ale aviației și sistemele lor de apărare antiaeriană“, a declarat la rândul său purtătorul de cuvânt al US Africa Command la Stuttgart, Germania. Aceasta este a doua fază a operațiunii care a început sâmbătă seară prin lansarea a peste 110 rachete de croazieră Tomahawk de pe nave și submarine britanice și americane. Surse oficiale libiene au anunțat, ieri-dimineață, că bombardamentele aeriene și atacurile cu rachete lansate de coaliție sâmbătă s-au soldat cu cel puțin 48 de victime. „Au murit 48 de persoane, dintre care 26 la Tripoli“, au afirmat sursele citate, precizând că este vorba despre un bilanț provizoriu. SUA și Marea Britanie au anunțat că au lansat mai mult de 112 rachete de croazieră Tomahawk care au vizat peste 20 de obiective aflate pe litoralul libian. „Nu vom viza o țintă, dacă riscul este prea ridicat“, a subliniat vicemareșalul britanic Phil Osborn, adăugând că rachetele de tip Tomohawk și Stormshadow, trase sâmbătă, au „o preciezie de câțiva metri“. Operațiunea a fost lansată sâmbătă seară împreună cu un atac aerian francez asupra unui vehicul al forțelor loiale lui Gaddafi. De asemenea, aviația britanică a fost foarte activă, în operațiuni fiind angajate avioane de luptă de tip Tornado GR4, înarmate cu rachete Stormshadow. În afară de avioanele Tornado, avioane de tip Eurofighter (Typhoon) „sunt pregătite să intervină“ în faza ulterioară, care vizează crearea zonei de interdicție aeriană, a mai adăugat Osborn. Contribuția britanică la această ofensivă nu s-a limitat numai la acțiuni aeriene. Pe mare, la aceste operațiuni au participat și fregatele Westminster și Cumberland, dar și submarinul Trafalgar, de la bordul căruia au fost lansate rachete Tomahawk. La rândul său, Italia a anunțat ieri că va pune la dispoziție opt avioane militare pentru campania internațională din Libia, care vor putea fi folosite în orice moment, a spus ministrul apărării, Ignazio La Russa, citat de agenția italiană ANSA. Ministrul italian al apărării s-a declarat pregătit să intervină, după ce echipajul italian al unei nave din Tripoli a fost capturat.

Presiuni pe NATO

Multe țări europene și-au declarat scepticismul în ceea ce privește această ofensivă asupra Libiei, o parte dintre acestea alegând să stea în expectativă până vor afla dacă Alianța Nord-Atlantică se va implica în acest conflict. O decizie în acest sens era așteptată în cursul zilei de ieri, iar până la închiderea ediției, NATO nu luase nicio decizie în acest sens. Ieri, ministrul britanic al apărării, Liam Fox, spera ca NATO să preia în următoarele zile comanda operațiunilor militare din Libia pentru stabilirea zonei de restricție aeriană și protejarea civililor. Membrii NATO s-au întâlnit duminică pentru a discuta dacă Alianța ar trebui să preia un rol formal în campanie și operațiunile de logistică. „Sper că vom fi sub comanda și controlul NATO, dar nu este o misiune NATO. Este o coaliție ONU a națiunilor care vor să apere poporul libian, dar poate o vom coordona prin structurile de comandă și control pe care le are NATO“, a spus Liam Fox.

Polonia și Germania refuză coalizarea

Autoritățile de la Varșovia și Berlin încă nu doresc implicarea armată în acest conflict. Ambele țări și-au exprimat ieri rezervele în ceea ce privește prezența forțelor militare poloneze și germane în Libia. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat ieri că țara sa este dispusă să ofere ajutor umanitar pentru Libia, dar nu va participa la acțiunile militare. La rândul său, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a apărat ieri decizia Germaniei de a nu participa la intervenția militară din Libia. Ca unul dintre cele mai mari state NATO, Germania a primit solicitări să contribuie cu trupe pentru misiune, dacă ar fi votat în favoarea rezoluției ONU, a spus el, citat de DPA. Westerwelle a declarat că țara sa respectă rezoluția, notând că trupele americane pot folosi bazele din Germania, dar Berlinul nu va trimite forțe în Libia.

Aliați arabi

La această operațiune militară de anvergură îndreptată împotriva regimului Gaddafi nu vor participa numai țări din lumea occidentală.
Qatarul a confirmat oficial că va participa la operațiunile militare din Libia. De asemenea, la operațiuni vor participa și forțele aeriene ale Arabiei Saudite, potrivit agenției italiene Ansa. Avioane ale Emiratelor Arabe Unite erau așteptate ieri la baza aeriană Decimomannu, din Sardinia, pentru a participa la operațiuni. Pe de altă parte, liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, a criticat ieri bombardamentele coaliției internaționale în Libia, apreciind că ele se îndepărtează de „scopul care este impunerea unei zone de interdicție aeriană“. „Ceea ce se întâmplă în Libia se îndepărtează de scop, care este de a impune o zonă de interdicție aeriană, și ceea ce vrem este protecția civililor și nu bombardarea altor civili“, le-a declarat el jurnaliștilor.

Tăierea aprovizionării

În următoarea etapă a ofensivei, forțele americane se vor concentra pe ruperea liniilor de aprovizionare a capacităților de luptă ale regimului Gaddafi. „Forțele sale sunt răspândite între Tripoli (în vestul țării) și Benghazi (principalul bastion al insurgenților din est), iar noi vom încerca să întrerupem susținerea logistică începând de mâine“, a menționat amiralul american Michael Mullen. „Este vorba despre îndeplinirea unor obiective relativ limitate pentru ca acesta să înceteze să își ucidă poporul și ca ajutorul umanitar să își poată crea drum“, a insistat Mullen, care a spus că scopul acestei ofensive nu este înlăturarea lui Gaddafi de la putere, ci protejarea civililor libieni.

Gaddafi atacă Misrata

Un martor ocular a declarat ieri pentru CNN că forțele loiale liderului libian Muammar Gaddafi bombardau orașul Misrata, folosind tancuri, artilerie și tunuri. Rebelii din oraș au ripostat, a declarat sursa citată, în timp ce pentru moment nu există informații despre eventuale victime.
Un purtător de cuvânt al rebelilor din Misrata, Mohamed, a precizat pentru BBC News Online că situația din oraș este „cu adevărat“ îngrozitoare. Bombardamentele au fost reluate „în mod incredibil“ pentru a treia zi, după o scurtă pauză în care forțele internaționale au intervenit, a declarat el. „Misrata este rasă de pe suprafața pământului chiar acum, am auzit că centrul orașului este aproape distrus“, a adăugat el. Martori oculari susțin că în Misrata a avut loc un „masacru“, în care au fost răniți 40 de civili și alți cel puțin zece au fost uciși. Potrivit acestuia, sunt atacate clădiri civile. Totodată, guvernul libian a anunțat ieri că va distribui arme unui număr de peste un milion de bărbați și femei, în următoarele ore, potrivit  agenției libiene de stat. Gaddafi a anunțat ieri-dimineață că va deschide depozitele de armament. Până la închiderea ediției, România nu a formulat o poziție clară față de desfășurarea ostilităților. Mai mulți oficiali de la București au spus zilele trecute că, în cazul în care NATO va interveni în Libia, atunci și forțele armate române se vor alătura acestui conflict.

MAE menține contactul cu românii rămași în Libia
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) face eforturi pentru a menține contactul cu cetățenii români care au mai rămas în Libia după operațiunea de repatriere în masă, mai ales prin Ambasada României de la Tripoli, a anunțat instituția ieri, într-un comunicat. În cadrul ultimei operațiuni de evacuare a cetățenilor români din Libia, un număr de aproximativ 100 de cetățeni români, majoritatea provenind din familii mixte, precum și de pe unele platforme petroliere din apele teritoriale,  au decis să rămână în Libia pe propria răspundere. MAE mai precizează că însărcinatul român cu afaceri în Libia este în legătură permanentă cu ambasadele celor șase țări membre ale UE care mai au personal diplomatic la Tripoli, pentru coordonare și informare reciprocă. Aceeași activitate de asistență și de sprijin este realizată și de la nivelul Direcției Consulare, care este în legătură cu familii ale cetățenilor români care sunt încă în Libia. Ministerul Afacerilor Externe anunță că acționează integrat, atât la fața locului, prin intermediul propriei misiuni diplomatice, cât și prin utilizarea tuturor mecanismelor de cooperare consulară.