Milorad Lukovici, principalul suspect

Vicepremierul Serbiei, Zarko Korac, a anuntat arestarea mai multor persoane (aproximativ 40) banuite de implicare in asasinarea, miercuri, la Belgrad, a primului-ministru, Zoran Djindjici. Potrivit spuselor sale, suspectii sunt membri ai structurilor mafiote, in special ai -clanului Zenum-. Oficialul a confirmat interpelarea celui considerat creierul operatiunii. Este vorba despre Milorad Lukovici, zis Legija, fost sef al unitatii speciale de politie -Beretele rosii-, functie din care a demisionat in 2001. Legija si-a castigat simpatia actualei puteri in octombrie 2000, cand a refuzat sa le ordone oamenilor sai dispersarea miilor de manifestanti iesiti in strada pentru a sarbatori victoria electorala a opozitiei. Intre timp, s-a anuntat ca cel care ajunsese sa intruchipeze speranta sarbilor intr-un viitor alaturi de UE, premierul Djindjici, va fi inmormantat sambata, la Belgrad.

Politia sarba a arestat ieri mai multi membri ai unei retele mafiote, acuzata de implicare in asasinarea primului-ministru al Serbiei, Zoran Djindjici. Intre timp, opinia publica si lumea politica de la Belgrad, dar mai ales comunitatea internationala se intreaba ce se va intampla cu Serbia. Pentru ca, observa presa occidentala, moartea lui Djindjici constituie o lovitura data sperantelor sarbilor, poate marca inceputul unor noi tensiuni in spatiul balcanic.

Incepe sa se faca lumina in cazul Djindjici. Primele interventii ale oficialitatilor de la Belgrad vin sa confirme ipotezele avansate la scurt timp de la comiterea atentatului, si anume amestecul structurilor mafiote. Adresandu-se presei, vicepremierul sarb, Zarko Korac, anunta, fara detalieri, ca unele dintre persoanele care figurau pe lista suspectilor -au fost interpelate- dupa uciderea lui Djindjici si proclamarea, miercuri seara, a starii de urgenta pe intreg teritoriul tarii. Potrivit spuselor sale, in spatele crimei se afla un puternic grup mafiot, asa numitul -clan Zemun-, dupa numele unui oras de langa Belgrad.

Principalul suspect

Guvernul sarb a dat publicitatii o lista cu 20 de nume si a pus in cauza alte circa 200 de persoane. -Este un grup plasat deja de mai multe luni sub o intensa supraveghere a politiei-, sublinia Korac. Si atunci, cum a fost posibil asasinatul, iti vine sa intrebi? Acest grup, a spus in loc de raspuns responsabilul sarb, -a declarat razboi statului nostru. Korac nu a identificat nici una dintre persoanele arestate. El s-a limitat sa certifice zvonurile deja aparute si care-l plasau in postura de principal suspect pe Milorad Lukovici, zis Legija. -Copilul de suflet- al regimului lui Slobodan Milosevici, dupa cum notau agentiile internationale de presa, Legija si-a castigat simpatia actualei puteri in octombrie 2000, cand a refuzat sa ordone oamenilor sai dispersarea miilor de manifestanti iesiti in strada pentru a sarbatori victoria electorala a opozitiei.

Fara calitati deosebite

Nascut la 15 martie 1968 si absolvent al liceului de muzica din Belgrad, Lukovici a condus o unitate speciala de politie, -Beretele Rosii-, functie din care a demisionat insa in 2001. Porecla de Legija a capatat-o dupa ce s-a inrolat in Legiunea Straina. In timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, el a fost membru al fortelor paramilitare conduse de celebrul Arkan. Fondatorul -Beretelor Rosii- Dragan Vasilkovici il descrie pe Lukovici drept un -tip aspru-, dar fara calitati deosebite.

Minut de reculegere

Intre timp, parlamentul Serbiei s-a reunit, ieri dimineata, pentru a pastra un minut de reculegere si pentru a lua la cunostinta proclamarea starii de urgenta. O masura menita sa ofera puteri largite cu precadere fortelor de securitate in cadrul anchetelor angajate in vederea depistarii autorilor atentatului impotriva lui Djindjici si care va ramane in vigoare pana la finalizarea cercetarilor. La Podgorita, capitala Muntenegrului, ce formeaza cu Serbia, incepand cu 4 februarie, noul stat Serbia-Muntenegru, parlamentul a adus, la randul lui, un omagiu defunctului. In discursul rostit cu acest prilej, premierul muntenegrean, Milo Djukanovici, a estimat ca moartea lui Djindjici -a fost un atac planificat impotriva democratiei si o lovitura pentru fortele reformsite din Serbia-. In provincia sarba Kosovo, politia Misiunii ONU (MINUK) a anuntat intarirea masurilor de securitate in punctele de acces. -Tot ce se intampla in regiune poate afecta Kosovo. De aceea am decis consolidarea frontierelor si limitelor administrative cu restul Serbiei-, a explicat un purtator de cuvant al MINUK.

Consecinte pentru intreaga regiune

Din pacate, acest asasinat ar putea avea consecinte nefaste asupra intregului spatiu balcanic. Evocand aceasta perspectiva nedorita, presa bulgara scria, printre altele, ca asasinarea lui Djindjici -a bulversat Serbia si Balcanii. Avand faima nefasta de a reprezenta butoiul cu pulbere al relatiilor internationale, Balcanii detin, de asemenea, recordul in materie de asasinate politice-, mentiona -Standard-, iar ziarul -Sega- aprecia ca -asasinarea lui Djindjici impinge regiunea cu mult in urma-. Aceasta crima, estima, la randul ei, presa spaniola, constituie, -demonstreaza fragilitatea procesului de pace din Balcani. Prin disparitia lui Djindjici, Serbia a fost aruncata intr-un vacuum de putere. Iata de ce, mai mult ca oricand, acest popor incercat trebuie sa-si aminteasca despre capacitatea lui de a se uni in momentele critice-. Pentru ca, explica publicatia germana -Berliner Zeitung-, moartea lui Djindjici -a spulberat, practic, o mare parte din sperantele de viitor ale sarbilor. Desi nu s-a bucurat de o prea mare popularitate din partea concetatenilor sai, Djindjici stia ca sarbii il respecta si apreciaza pentru respectul de care se bucura in Occident-, nota ziarul citat.